Cotidian online independent

Cum ne-ar putea afecta direct noile modificări ale Codului de procedura penala si Codului penal

Asociația Procurorilor din România a întocmit o listă cu exemple conceret ale efectelor pe care le pot avea modificările preconizate la Codul penal și Codul de procedură penală. Procurorii au preluat propunerile de modificare din forma transmisă în mod oficial Asociației și le-au aplicat pe situații ipotetice simplificate pentru a fi cât mai ușor de înțeles de cei care nu au studii juridice.

Din cauza acestor propuneri de modificări, magistrați din toată țara au anunțat că luni, 18 decembrie, vor protesta împotriva acestor modificări pe care doresc să le facă politicienii. Protestul va fi unul pașnic și tăcut, din cauza statutului special al procurorilor și judecătorilor.

Redăm mai jos documentul integral al Asociației Procurorilor din România:

Cu acordul și ajutorul colegilor procurori și judecători am întocmit o broșură a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificările preconizate ale Codului de procedură penală și Codului penal. Textele modificate au fost preluate din forma transmisă în mod oficial Asociației Procurorilor din România. Exemplele de mai jos sunt inspirate din activitățile practice ale magistraților. Ele au fost simplificate pentru a explica cât mai ușor cetățenilor care pot fi efectele acestor modificări ale Codului de procedură penală și Codului penal.

Exemplul 1

O crimă are loc într-un oraş din România. Cadavrul este găsit secţionat, iar părţi din el lipsesc. Nimic nu indică autorul. Se deschide dosar penal şi se încearcă identificarea făptuitorului.

Peste o săptămână, într-un alt oraş din acelaşi judeţ are loc o crimă asemănătoare. Aceleaşi împrejurări. Aceleaşi părţi ale corpului care lipsesc. Singurele informaţii sunt referitoare la un autoturism de culoare gri metalizat şi un bărbat văzut în preajma locurilor unde s-au petrecut crimele. Acesta părea a schiopăta puţin.

Pentru a înainta ancheta, organele de cercetare penală ar dori să dea publicităţii anumite amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime.
Totuşi, dacă ar face asta, ar comite o infracţiune conform noilor reglementări.

În plus, dacă în termen de un an nu descoperă autorul, procurorii sunt nevoiți, conform noilor modificări să claseze cauza, deși infracțiunile contra vieții sunt imprescriptibile.

Forma actuală a legii care permite comunicarea publică:

Art. 4: Prezumţia de nevinovăţie

(1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.

(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Forma modificată care interzice orice fel de comunicare:

La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4) cu următorul cuprins:

”(3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale.

Forma actuală a legii care permite continuarea cercetărilor până este identificat autorul:

Art. 153

Prescripţia răspunderii penale

(1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.

(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:
a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;
b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
(3) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.

Art. 305 Începerea urmăririi penale

”(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”

Forma modificată care obligă procurorul să dispună clasarea după un an:

La articolul 305, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) În toate celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1) organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penala este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei”

Exemplul 2

Vlăduț se joacă în parc. Aleargă și e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanța copilului, scoate telefonul mobil din buzunar și începe să filmeze. În același timp, într-un colț al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vlăduț muncește până seara târziu și are puțin timp la dispoziție pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat lovește o fată și o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru că Vlăduț se îndepărtează, astfel că își strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată și urcată cu forța într-o mașină.

Tatăl merge la poliție și le oferă înregistrarea. Păcat că aceasta nu poate fi folosită conform „micilor” modificări ale codului de procedură penală.

Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal și a înregistrărilor făcute de cetățeni:

Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
Art. 139

”(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Forma modificată care instituie un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal:

La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă.

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. (martorii nu sunt părți la procesul penal)

Exemplul 3

Gianni s-a ocupat întotdeauna cu traficul de droguri. A strâns o avere frumușică din viciul altor oameni. Acum vrea să treacă la nivelul următor, să își extindă teritoriul și să mai coopteze colaboratori. Procurorii au desfășurat o anchetă minuțioasă, încercând să îl stopeze și să prevină distrugerea altor vieți.

Gianni face o greșeală și este surprins având asupra sa un mic pliculeț conținând o substanță necunoscută.

Printr-o constatare tehnico-științifică, s-ar putea stabili rapid dacă este vorba de droguri interzise prin lege sau o altă substanță. În momentul în care este clar că Gianni avea droguri asupra sa, el poate fi arestat, scos din societate și rețeaua sa destructurată.

Acum însă, noile modificări ale codului de procedură penală, nu mai permit realizarea constatărilor tehnico-științifice ci doar o expertiză. Aceasta durează mult, necesită mai multe resurse financiare și întârzie nepermis cursul anchetei.

Gianni se poate întoarce acasă pana pot stabili procurorii ce transporta sau poate pleca intr-o excursie prelungită într-o țară caldă și prietenoasă cu cei ce au aceleași ocupații ca Gianni.

Forma actuală care permite utilizarea constatării tehnico-științifice ca mijloc de probă:

Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă

e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

Forma modificată care nu permite utilizarea constatării tehnico-științifice ca mijloc de probă:

La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
”e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;”

Exemplul 4

Ai o fetiță de câțiva anișori și ești mândru de ea, este inteligentă și frumușică. Se joacă împreună cu alți copii în fața blocului. Vine un cetățean și se masturbează în fața ei. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, cetățeanul nu va mai putea fi arestat preventiv.

Exemplul 5

Ai o fetiță adolescentă de 13 ani. Este sedusă de un individ de 40 de ani care profită de naivitatea ei și de lipsa de experiență și o convinge să facă sex cu el. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, acest individ nu mai poate fi arestat.

Forma care permite în prezent arestarea preventivă:

Art. 223 Condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
”(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică

Forma modificată care nu mai permite arestarea preventivă:

La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”

Exemplul 6

Ai o fată adolescentă. Aceasta devine victima unor traficanți de persoane. Aceștia o bat, o violează și o obligă să se prostitueze. Cumva reușește să scape. Face plângere la procuror și indică clar numele autorilor.

Procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală. Până acum, se începea urmărirea penală față de faptă și se încerca strângerea de probe, organizarea unui flagrant sau măsuri de supraveghere tehnică pentru a se strânge probe sau pentru a se identifica alți martori.

Conform noilor modificări, procurorul trebuie să aducă imediat la cunoștința autorilor calitatea de suspecți. Dacă nu face asta, toate actele ulterioare sunt nule. Astfel, aceștia pot participa la orice act de urmărire penală, pot consulta dosarul, pot afla numele martorilor sau că li se urmăresc convorbirile telefonice.
Cine ar mai formula plângeri în aceste condiții?

Forma actuală care permite efectuarea unei anchete eficiente:

Art. 305 Începerea urmăririi penale

”(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”
Art. 307 Aducerea la cunoștință a calității de suspect
Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Forma modificată care blochează urmărirea penală:

La articolul 305, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege şi se constata că nu exista vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1) şi sunt indicate numele persoanelor ce se presupune că ar fi săvârşit infracţiunea ce face obiectul sesizării, organul de urmărire penala dispune obligatoriu începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi făptuitori. Toate probele administrate în această perioadă, fără respectarea acestor condiții sunt nule absolut și nu pot fi utilizate împotriva persoanei a cărei identitate era indicată la data administrării lor.”
Art. 307 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 307 – Aducerea la cunoștință a calității de suspect
(1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect.
(2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei.”

Exemplul 7

Ți-ai cumpărat o casă, cel mai probabil apartament prin Programul Prima Casă, și mai ai de plătit 29 de ani, ½ sau 1/3 din ce câștigi lunar. Apartamentul trebuie mobilat și utilat, motiv pentru care îți mai faci alte credite. Credite la care trebuie să plătești lunar din ce ți-a rămas. În sfârșit ai și tu un loc unde să te poți relaxa. Ești încântat.
Într-o seară când rămâi peste program la serviciu, te calcă hoții și îți fură tot ce ai cumpărat (cu excepția casei, deși sunt cazuri în care se fură și ușile) și pentru care tu vei plăti în continuare. Fără rapoartele de constatare privind amprentele făptuitorilor (conform viitoarelor modificări), identificarea va dura foarte mult, timp în care vom avea noi și noi spargeri iar bunurile nu vor mai putea fi recuperate. Într-un final, poliția reușește să îi identifice pe răufăcători, hoți de meserie condamnați pentru nenumarate furturi și recent eliberați din penitenciar.

Conform viitoarelor modificări, nu se poate dispune arestarea preventivă pentru că furtul calificat prin efracție și violare de domiciliu nu se afla printre infractiunile limitativ prevazute de lege pentru care să se poata dispuna arestarea preventivă iar posibilitatea arestării pentru cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani sau mai mare a dispărut.

Forma care permite în prezent arestarea preventivă:

Art. 223 Condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
”(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Forma modificată care nu mai permite arestarea preventivă:

La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”

Forma actuală care permite utilizarea constatării tehnico-științifice ca mijloc de probă:

Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă
e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

Forma modificată care nu permite utilizarea constatării tehnico-științifice ca mijloc de probă:

La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
”e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;”

Exemplul 8

Ioana este intr-o relație abuzivă. În fiecare zi este jignită, amenințată, și este lovită. Într-o zi ajunge la spital în urma bătăilor. Procurorul deschide o anchetă penală. Legea îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată și încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece va fi în siguranță.
Modificările codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. Până în prezent, la audiere putea asista avocatul suspectului. Ioanei nu i se poate acorda identitate protejată deoarece agresorul știe persoana cu care are o relație și este inutil. Dacă totuși i s-ar acorda identitatea declarația ei ar avea o valoare diminuată conform dispozițiilor Codului de procedură penală.
La fel se va întâmpla și în cazul traficului de persoane sau în situația unui viol.
Tu ce ai spune dacă persoana de care îți este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?

Forma actuală în care există un echilibru între drepturile inculpatului, drepturile victimei și interesul public:

Art. 83 – Drepturile inculpatului

În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:
a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;
e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
h) alte drepturi prevăzute de lege.
Art. 88: Avocatul
(1) Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii procesuali principali, în condiţiile legii.
Art. 103
”(2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.”
(3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați.

Forma modificată în care acest echilibru se pierde:

La art. 83, după litera b) se introduc două noi litere, literele b1) și b2), cu următorul cuprins:
”b1) dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni;
b2) poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absența sa nu împiedică efectuarea actului.” (audierea victimei este act de urmărire penală)
La articolul 103, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială”.
(3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați. De asemenea, aceasta nu se poate întemeia pe declarațiile inculpaților din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunțate sau pe declarațiile celor care beneficiază de dispoziții legale de favoare pentru declarațiile date în fața organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează și cu altele, administrate legal în cauză. Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declarații al inculpatului.

Exemplul 9

Închipuiți-vă o percheziție informatică pentru o infracțiune oarecare (economică, de violență sau alta), în computerul suspectului se găsesc fișiere video conținând imagini cu caracter pornografic înfățișând minori cu vârste de 5-6 ani. Ce puteam face pana acum? O nouă anchetă pentru a identifica autorul. Ce am putea face dacă modificările se adoptă? Te uiți, te oripilezi ca om normal ce ești, te frustrezi puternic ca procuror ce te găsești și distrugi fișierele.
Daca tu crezi ca e o gluma, să știi că nu este. Aceleași lucruri se vor întâmpla și la percheziția domiciliară.

Forma actuală care permite utilizarea datelor și extinderea anchetei:

Art. 168 Percheziția informatică
(1) Prin percheziţie în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se înţelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare şi strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.
(15)Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condiţiile legii.

Forma modificată care te obligă să ștergi definitiv datele și să nu le poți folosi in alte anchete:

La articolul 168, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151) cu următorul cuprins:
„(151) Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte.”
După art. 171 se introduce un nou articol, art. 1711, cu următorul cuprins:
”1711 – (1) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit potrivit art. 170 și 171 pot fi folosite ca probe numai pentru dovedirea infracțiunilor ce fac obiectul dosarului în care au fost solicitate.
(2) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice care nu au fost utilizate în scopul prevăzut la alin. (1) se restituie proprietarului sau se distrug, după caz, în termen de 30 de zile de la data la care se constată că nu sunt utile pentru dovedirea faptei aflată în curs de cercetare penală pentru care au fost predate ori ridicate silit.”

Exemplul 10

Mama ta are într-o seara o urgenta si are nevoie sa scoată niște bani de la bancomatul din colțul blocului. Iese din casă, iși scoate banii si vrea să se întoarcă. De ea se apropie un cetățean, o lovește cu o bâtă în cap, îi ia banii și o lasă într-o baltă de sânge. Poate pentru multă vreme nici nu o găsește nimeni. Până la urmă se află, se ridică imaginile de la bancomat. Surpriză! Nu pot fi folosite pentru a fi identificat autorul și probată fapta lui, pentru că ele nu figurează în lista limitativă introdusă în Codul de procedură penală.

Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal și înregistrările făcute de cetățeni:

Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
Art. 139
”(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Forma modificată care interzice utilizarea unor mijloace de probă:

La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă.
La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. (martorii nu sunt părți la procesul penal)

Exemplul 11

Sile, prietenul bun al lui Dorel, are și el diverse afaceri pe care le conduce ca și Dorel. Afacerile îi aduc mulți bani pe care nu dorește să îi împartă cu statul. Prin urmare, pune la cale un sistem prin care să nu plătească TVA și se bazează pe mai multe facturi fictive.
Sile se bucură de noile modificări ale codului de procedură penală, în special de cele privind perchezițiile și accesul la baze de date. El știe că o anchetă este în derulare cu privire la activitatea sa. Dar mai stie că, de acum, procurorul nu mai poate căuta singur prin casă, dacă el îi pune la dispoziție actele ce sunt trecute în mandatul de percheziție.
Până acum, băieții aștia nu îl credeau pe cuvânt și căutau în continuare. De unde sa stie procurorii ca el are un caiet în care a trecut toate firmele si cine cui emite facturi fictive?
În plus Sile știe că procurorul nu mai poate să ceară informații din bazele de date ale ANAF, Vamă, Oficiul de Imigrări pentru că modificările legii spun că aceste instituții trebuie să îi dea acces și lui Sile la toată baza de date ca să poată să fie folosite în anchetă. Sile știe că nimeni nu va risca siguranța sistemelor informatice ale unui stat pentru un singur evazionist.

Forma actuală în materia perchezițiilor care permite ridicarea obiectelor care probează alte fapte penale:

Art. 159 – Efectuarea percheziţiei domiciliare
(1) Mandatul de percheziţie se comunică procurorului, care ia măsuri pentru executarea acestuia.
(2) Percheziţia se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală, însoţit, după caz, de lucrători operativi.
(3) Percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00, cu excepţia infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră.
(4) În cazul în care este necesar, organele judiciare pot restricţiona libertatea de mişcare a persoanelor prezente sau accesul altor persoane în locul unde se efectuează percheziţia, pe durata efectuării acesteia.
(5) Înainte de începerea percheziţiei, organul judiciar se legitimează şi înmânează o copie a mandatului emis de judecător persoanei la care se va efectua percheziţia, reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsă, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exerciţiu care cunoaşte persoana la care se va efectua percheziţia şi, dacă este cazul, custodelui.
(6) În cazul percheziţiei efectuate la sediul unei persoane juridice, mandatul de percheziţie se înmânează reprezentantului acesteia sau, în lipsa reprezentantului, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exerciţiu care se află în sediu ori este angajat al persoanei juridice respective.
(7) În cazul în care efectuarea percheziţiei este extinsă în locuinţele învecinate în condiţiile art. 158 alin. (3), persoanele din aceste spaţii vor fi înştiinţate cu privire la extinderea efectuării percheziţiei.
(8) Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se solicită, înainte de începerea percheziţiei, predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziţia nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate.
(9) Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se aduce la cunoştinţă că au dreptul ca la efectuarea percheziţiei să participe un avocat. Dacă se solicită prezenţa unui avocat, începerea percheziţiei este amânată până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de două ore de la momentul la care acest drept este comunicat, luându-se măsuri de conservare a locului ce urmează a fi percheziţionat. În cazuri excepţionale, ce impun efectuarea percheziţiei de urgenţă, sau în cazul în care avocatul nu poate fi contactat, percheziţia poate începe şi înainte de expirarea termenului de două ore.
(10) De asemenea, persoanei percheziţionate i se va permite să fie asistată ori reprezentată de o persoană de încredere.
(11) Când persoana la care se face percheziţia este reţinută ori arestată, va fi adusă la percheziţie. În cazul în care nu poate fi adusă, ridicarea de obiecte şi înscrisuri, precum şi percheziţia domiciliară se fac în prezenţa unui reprezentant ori martor asistent.
(12) Organul judiciar care efectuează percheziţia are dreptul să deschidă, prin folosirea forţei, încăperile, spaţiile, mobilierul şi alte obiecte în care s-ar putea găsi obiectele, înscrisurile, urmele infracţiunii sau persoanele căutate, în cazul în care posesorul acestora nu este prezent sau nu doreşte să le deschidă de bunăvoie. La deschiderea acestora, organele judiciare ce efectuează percheziţia trebuie să evite daunele nejustificate.
(13) Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor şi înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. Obiectele sau înscrisurile a căror circulaţie ori deţinere este interzisă sau în privinţa cărora există suspiciunea că pot avea o legătură cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu se ridică întotdeauna.
(14) În mod excepţional, percheziţia poate începe fără înmânarea copiei mandatului de percheziţie, fără solicitarea prealabilă de predare a persoanei sau a obiectelor, precum şi fără informarea prealabilă privind posibilitatea solicitării prezenţei unui avocat ori a unei persoane de încredere, în următoarele cazuri:
a) când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelor sau distrugerea probelor ori a elementelor ce prezintă importanţă pentru cauză;
b) dacă există suspiciunea că în spaţiul în care urmează a se efectua percheziţia se află o persoană a cărei viaţă sau integritate fizică este pusă în pericol;
c) dacă există suspiciunea că persoana căutată s-ar putea sustrage procedurii.
(15) În cazul în care în spaţiul unde urmează a fi efectuată percheziţia nu se află nicio persoană, aceasta se efectuează în prezenţa unui martor asistent.
(16) În cazurile prevăzute la alin. (14) şi (15), copia mandatului de percheziţie se înmânează de îndată ce este posibil.
(17) Organele judiciare care efectuează percheziţia pot folosi forţa, în mod adecvat şi proporţional, pentru a pătrunde într-un domiciliu:
a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările organelor judiciare de a pătrunde în domiciliu.
(18) Este interzisă efectuarea în acelaşi timp cu percheziţia a oricăror acte procedurale în aceeaşi cauză, care prin natura lor împiedică persoana la care se face percheziţia să participe la efectuarea acesteia, cu excepţia situaţiei în care se desfăşoară, în aceeaşi cauză, simultan mai multe percheziţii.
(19) Locul în care se desfăşoară percheziţia, precum şi persoanele sau obiectele găsite pe parcursul percheziţionării pot fi fotografiate ori înregistrate audiovideo.
(20) Înregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate sunt anexate procesului-verbal de percheziţie şi fac parte integrantă din acesta.

Forma modificată care blochează activitatea de anchetă:

La art. 159, după alin. (8) se introduce un nou alineat, alin. (81), cu următorul cuprins:
”(81) Neindicarea în mandat a obiectelor sau a persoanelor căutate împiedică efectuarea percheziției de către organul judiciar și duce la nulitatea actelor procedurale întocmite în baza acestuia. Refuzul persoanei percheziționate de a preda persoanele sau obiectele căutate, precis identificate, se menționează în procesul verbal de percheziție. Lipsa mențiunii privind refuzul persoanei percheziționate de a preda obiectele căutate se menționează în procesul verbal de percheziție. Lipsa acestei mențiuni în procesul verbal de percheziție, continuarea percheziției chiar dacă bunurile indicate în mandat au fost predate sau persoanele indicate în mandat s-au predat se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal. Probele obținute în baza unui proces verbal nul nu pot fi folosite în cadrul procesului penal.”
La articolul 162, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Obiectele care nu au legătura cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepția celor care sunt supuse confiscării, în condițiile legii. Nerestituirea obiectelor ridicate poate constitui infracțiune și se sancționează, potrivit legii.”
După alin. (5) al art. 162 se adaugă un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:
”(6) Prin obiecte care nu au legătură cu cauza, potrivit alin. (4) se înțelege orice obiect, suport electronic de date, sau înscris care nu servește ca mijloc de probă pentru dovedirea infracțiunii pentru care a fost autorizată percheziția.”

Forma actuală care permite utilizarea informațiilor din bazele de date ale autorităților:

ART. 267 – Accesul la bazele electronice de date
(1) În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa au drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat.
(2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în condiţiile legii.
Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Forma modificată care nu mai permite accesul:

La art. 267, alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, în condiţiile legii. Este interzis organelor administrației de stat să furnizeze date și informații din bazele electronice de date la care părțile, experții parte sau avocații părților nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalității de arme.”
La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă.

Exemplul 12

Marian a muncit mult și a făcut ore suplimentare. A strâns ceva bani și vrea să-și construiască o casă în satul natal. Are nevoie de autorizație. Se duce la primărie pentru a o obține. Primarul îi cere o sumă de bani în schimbul autorizației.
Marian a muncit mult, dar banii nu sunt suficienți. Nici nu i se pare normal să dea mită pentru ceva ce i se cuvine, așa că se duce direct la parchet pentru a depune plângere împotriva primarului pe care îl cunoaște bine. Conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală, procurorul este obligat să îl anunțe pe primar de îndată. Primarul neagă acuzația, iar un flagrant devine practic inutil din moment ce el știe că este urmărit.
Dupa 6-7 luni, Marian primeste raspunsul Primariei si este anuntat ca i-a fost respinsa cererea de emitere a autorizatiei pentru un motiv pur formal.

Forma actuală care permite efectuarea unei anchete eficiente:

Art. 305 Începerea urmăririi penale
”(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”
Art. 307 Aducerea la cunoștință a calității de suspect
Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Forma modificată care blochează o anchetă eficientă:

La articolul 305, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege şi se constata că nu exista vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1) şi sunt indicate numele persoanelor ce se presupune că ar fi săvârşit infracţiunea ce face obiectul sesizării, organul de urmărire penala dispune obligatoriu începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi făptuitori. Toate probele administrate în această perioadă, fără respectarea acestor condiții sunt nule absolut și nu pot fi utilizate împotriva persoanei a cărei identitate era indicată la data administrării lor.”
Art. 307 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 307 – Aducerea la cunoștință a calității de suspect
(1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect.
(2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei.”

Exemplul 13

Rică este primar in comuna lui de 3 ani și 6 luni. De ceva timp, Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală față de Rică, pentru ca el în calitate de primar, a contractat reparația drumului cu firma verișoarei sale, Frusina, fără a face licitație conform legii. Rică a cheltuit 80% din bugetul comunei iar drumul a costat de 3 ori mai mult decât ar fi valorat în mod normal. Rică participă la alegerile viitoare, unde se estimează ca are prima șansă tocmai pentru ca a astupat gropile din carosabil. Problema e ca potrivit noilor modificări, cetățenii nu vor putea fi informați asupra existenței unei suspiciuni cu privire la faptele lui Rică și ale Frusinei. Rică va câștiga următoarele alegeri și va obține votul de la cetățeni care nu au fost informați corect cu privire la existența unei investigații în curs sau a unei bănuieli bazate pe indicii și probe.

Forma actuală care permite comunicarea publică:

Art. 4: Prezumţia de nevinovăţie
(1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.
(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Forma modificată care împiedică orice comunicare:

La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4) cu următorul cuprins:
”(3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale.
(4) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni.

Exemplul 14

Povestea de mai jos, a celor 2 frați, rezumă situația creată de modificările preconizate:

Gigel este un funcționar care ia mită la eliberarea fiecărui document. Gigel știe că oricine vine la ghișeul lui are mare nevoie de actele emise și nu se îngrijorează că nu va avea în continuare bani în plus.
Pentru ca Gigel nu este prost, nu ia niciodată bani de față cu martori. Totodată a aflat că prin modificările codului de procedură penală, conform cărora ce spune denunțătorul nu mai este așa de important, astfel că nu îi este frică nici dacă vreun cetățean supărat s-ar duce să povestească.
Gigel mai știe că va fi anunțat rapid dacă există vreo investigație, pentru că acum procurorii au obligația de a-l face imediat suspect, altfel vor munci degeaba.
Pe Gigel nu-l mai poate aresta nimeni pentru ca el nu fuge, nu distruge probe (doar își cumpără diverse cu banii obținuți) iar noile legi consideră că Gigel nu e periculos pentru societate.
Cum spuneam, Gigel nu e prost, nu își lovește mituitorii (așa ar putea fi arestat) dar îi pune în situația de a nu avea o altă variantă de a obține actele.
Așa că Gigel își continuă activitatea și ia mită de 10, 100, 500 ori pe lună, depinde câți cetățeni vin la ghișeu. Are o mașină faină și își face revelionul în Bora Bora până se termină ancheta.
Dorel, fratele lui Gigel, nu lucrează la stat. El are mai multe firme, firme prin care alimentează piața neagră cu țigări, alcool și medicamente.
Dorel nu vrea să plătească TVA, așa că folosește facturi fictive și astfel firmele sunt mereu pe zero. Și-a construit o vilă într-o zonă liniștită, cu piscină, mașini de lux și de teren.
Dacă totuși vreun procuror îl descoperă și reușește cu greu să strângă niște probe, Dorel știe că cel mai rău lucru care i se poate întâmpla este să fie arestat la domiciliu. Și acolo are cinematograf propriu, teren de golf, piscină, poate să-și comande pizza și să facă alte cumpărături on line. Poate chiar să facă și afaceri de la distanță. Dorel mai știe și că timpul petrecut acasă în arest va fi scăzut dintr-o eventuală pedeapsă, deci totul iese bine.

Abonează-te la newsletter!
Nu rata nici o știre! Trimitem un email în fiecare dimineață cu ultimele știri.
Te poți dezabona oricând.
S-ar putea să-ți mai placă și

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.

Click aici!

Abonează-te

la newsletter!

Nu rata nici o știre! Trimitem un email în fiecare dimineață cu ultimele știri.

Te poți dezabona oricând.

Angajăm electrician!