Un parteneriat între Primăria Roman, Direcția de Cultură Neamț și Primăria Gâdinți, cu sprijin de la Guvern, ar putea fi soluția pentru restaurarea Cetății Noi a Romanului. Despre importanța acestui edificiu și cum mai putem salva mărturia a secole de istorie au vorbit mai mulți reprezentanți ai unor instituții, în cadrul unui grup de inițiativă ce s-a întâlnit la Primăria municipiului Roman.
„Vreau să renască din negura timpului cea mai mare cetate de șes pe care Ștefan cel Mare aici în Moldova, care veghea drmurile comerciale și care era ca un far aici, în centrul Moldovei. Anul acesta, la 15 septembrie, sărbătorim 550 de ani de la prima atestare a Cetății Noi a Romanului. La acea vreme, Ștefan cel Mare a realizat una dintre cele mai mari cetăți din piatră pe care a construit-o, spre diferență de toți ceilalți, nu pe vârful unui deal, ci pe șes. Acest lucru i-a creat și greutăți deosebite în construcție și a adus meșteri din Bizanț și din Italia. Această construcție masivă a fost ridicată într-o zonă în care pânza freatică este foarte sus și construcția în sine este deosebit de interesantă. În perioada lui Ștefan cel Mare, cetatea a avut cinci pârcălabi. Odată distrusă de turci, la 1476, aceasta a fost reconstruită și întărită, la 1483. Și următorii domnitori ai Moldovei au continuat să vadă în această cetate un obiectiv foarte important. Mai târziu, cetatea a intrat într-o perioadă de cădere, în vremea lui Petru Rareș turcii punând o condiție cu privire la distrugerea edificiului. În perioada lui Alexandru Lăpușneanu, i-au dat foc cetății și au distrus-o aproape în întregime. Mai târziu, acest obiectiv a fost refăcut de boierul Bogdan, care și-a construit palatul acolo. În 1803, un episcop a cumpărat de la boierul Bogdan o mare cantitate de piatră din această cetate cu care a făcut înconjurul Episcopiei și toate chiliile pe care le vedem noi azi. Marele Melchisedec Ștefănescu, în Istoria Romanului pe care a scris-o, își arată această indignare, că s-a construit cu piatră din cetate, dar episcopul nu a avut o dorință de a distruge cetatea, el a cumpărat piatra. Astfel, distrusă, cetatea a rămas în istoria noastră și în legendele locului”, a afirmat Vasile Ursachi, fost director al Muzeului de Istorie Roman.
”Înainte de a veni aici am discutat inclusiv cu directorul Comisiei naționale a monumentelor istorice și am vorbit pe documente, avem și o posibilă imagine a vechii cetăți, așa cum rezultă din săpăturile efectuate în teren. Varianta posibilă ar fi o restaurare parțială în care să se refacă zidul de incintă, care să contureze cetatea. Trebuie refăcută intrarea, un turn în întregime. Jos, la baza turnului să fie un mic muzeu, cu o machetă cât mai frumos realizată a acestei cetăți și cu fotografii pe conturul sălii, iar acolo, undeva, să aibă cabina și paznicul cetății. Vom face un contur a ceea ce credem noi că trebuie realizat și să facem o siluetă sugestivă, interesantă pentru privitori. Pentru exterior ar trebui adusă piatră originală, așa s-a făcut și la Suceava. În rest se poate pune, la mijloc, cărămidă, se pot folosi materiale moderne, că nu se vede. În zonă se poate amenaja o parcare, un bufet, o terasă, trebuie gândit și ca plan de afaceri”, a fost de părare arhitectul Gheorghe Ionașcu.
”Să vă mândriți cu ceea ce aveți în aceste locuri. Acest demers pe care l-am început și care a fost susținut de domul primar nu a rămas fără răspuns și, drept dovadă, ne aflăm aici. Este o datorie morală pentru noi toți să reabilităm acest obiectiv, care poate să ajute această zonă să se dezvolte din punct de vedere turistic și din punct de vedere economic. Când am început demersurile pentru cetatea Gâdinți m-am lovit de problema proprietății terenurilor. După demersuri pe la numeroase instituții am ajuns la concluzia că acestea nu aparțin nimănui. Singura variantă pentru ca cetatea să treacă în administrarea Primăriei Roman este aceea de a se iniția un proiect de hotărâre de Guvern prin care cetatea să ajungă la Ministerul Culturii, apoi să fie transferată Primăriei”, a explicat Roxana Giosanu, director la Direcția de Cultură Neamț.
Cetatea Nouă a Romanului a fost un reper important de-a lungul istoriei. Dovadă stau cele aproape 1.070 de însemnări în documentele vremurilor, fiind surclasată doar de Cetatea Neamțului, care a fost menționată în 1.081 de documente. Primele cercetări științifice referitoare la acest obiectiv au fost realizate în 1959.
