Înființarea unui punct vamal la Roman a fost unul dintre subiectele discutate vineri, 23 martie, la conferința de presă a PSD Roman. Întrebarea jurnalistului l-a vizat pe deputatul Viorel Stan și a fost: „Ați susține asemenea proiecte și ați putea interveni cu o întrebare pe lângă domnul ministru în acest sens?”
Proiectele erau două: cel cu înființarea punctului vamal la fostul Liceu nr.1 și cel cu înființarea unui centru de reeducare pentru minori, dacă proiectul deputatului Laurențiu Leoreanu ar deveni act normativ. Ministrul era cel al Educației, care trebuie să aprobe schimbarea destinației unui spațiu ce a fost unitate de învățământ, chiar dacă acel spațiu nu mai este folosit de ani buni.
După răspunsul deputatului, jurnalistul a înțeles că Viorel Stan este de acord cu înființarea punctului vamal la Roman, dar nu cu înființarea centrului pentru minori. Luni, 26 martie, primarul Lucian Micu a spus, în conferință de presă că, dintre toate minciunile PSD, „cea mai gogonată și mai ușor demontabilă” a fost cea a deputatului Viorel Stan, referitoare la înființarea punctului de lucru vamal. Lucian Micu a venit și cu un document semnat de Viorel Stan, din care reiese avizul negativ al Consiliului de Administrație (CA) al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Neamț pe acest proiect.
Însă, actualul deputat Stan nu a afirmat nicio clipă că este de acord cu proiectul (ar putea spune că nu el trebuia să fie de acord, ci Consiliul de Administrație al ISJ; dar știm cu toții că CA face ce zice șeful). Deputatul a vorbit mai multe minute despre procedură: Consiliul Local trimite o cerere de schimbare de destinație a unor spații școlare, Consiliul de Adminnistrație al Inspectoratului Școlar Județean Neamț „poate da sau nu” un aviz consultativ de principiu, iar Ministerul Educației „poate sau nu să aprobe” înființarea punctului de lucru vamal de la fostul Liceu nr. 1. A confirmat că s-a parcurs, de două ori, procedura, că s-a înaintat documentația către Minister și că se așteaptă răspuns. La al doilea proiect a fost clar împotrivă, dar nici la primul nu a spus că este sau că a fost de acord.
Ceea ce a făcut deputatul Viorel Stan la conferința de presă de vineri a făcut și fostul ministru al Justiției, Florin Iordache. În seara în care s-a aprobat Ordonanța 13, ministrul a ieșit în fața jurnaliștilor pentru a spune ce s-a aprobat. Nu se aștepta la avalanșa de întrebări, iar insistența (justificată) a jurnaliștilor l-a făcut să se irite și să spună obsesiv „altă întrebare” – de altfel, mai puțini oameni îi știu numele fostului ministru decât porecla de „altă întrebare”. Întrebat: „Dacă aţi fi fost acuzat de o astfel de faptă, nu aţi mai răspunde, corect Dumneavoastră, ca ministru. Corect?”, Iordache a început cu procedura: „Acest aliniat este preluat de la conflictul de interese exact cum aliniatul 3 de la articolul 301, care vizează conflictul de interese, e preluat şi aici. Altă întrebare.” De șase ori a încercat jurnalistul să obțină un răspuns concret la întrebarea de mai sus tot de atâtea ori a refuzat Iordache, răspunzând cu „altă întrebare”. Deputatul Stan nu a avut parte de o asemenea provocare și, aparent, a transmis mesajul care i-a convenit.
Situația în care un politician este întrebat de mere și răspunde cu pere nu este nici pe departe singulară sau excepțională. De ce încearcă politicienii să „ne facă” la comunicare e destul de clar: capital politic. Singura problemă este că, din toată această vorbărie nu iese nimic bun pentru cetățeni.