Atitudinea vicepreședintelui Laurențiu Dulamă la cele două ședințe ale Consiliului Județean din această săptămână lasă loc multor întrebări.
După un an de umblat pe la instanțe, timp în care a stat pe lângă Consiliul Județean din cauza unor acțiuni abuzive la CJ și Prefectură – după cum aveau să constate judecătorii – Laurențiu Dulamă s-a întors, în iunie 2019, în funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț prin hotărâre judecătorească.
De când a revenit, vicepreședintele CJ Neamț din partea PMP pare să fi dezvoltat sindromul Stockholm în relația cu cei care l-au trimis la plimbare în urmă cu un an de zile.
În ședința din 27 august a votat cot la cot cu alianța de facto PSD – ALDE, deși colegul său de partid (și-)a mai pus niște întrebări la unele proiecte. Azi, la ședința extraordinară, a absentat (la fel ca ALDE și PSD), deși Cristian Ungurianu (PMP) a fost prezent (vezi aici cum nu s-au aprobat bani pentru primării din cauza lipsei de cvorum).
Vineri, 30 august, situația lui Dulamă se va discuta în interiorul PMP Neamț, după cum a declarat Bogdan Gavrilescu, președintele filialei.
Atitudinea lui Dulamă pare să ceară o excludere din partid (și, implicit, o excludere din CJ Neamț), în condițiile în care PMP s-a poziționat, la nivel național, în opoziție față de PSD și ALDE. Dar, lăsând direcțiile politice la o parte, ce anume îl poate determina pe un om care a fost șicanat să ajungă a face echipă tocmai cu cei care i-au provocat o nedreptate demonstrată în fața judecătorilor?