Jurnaliștii din Roman au fost invitați de administrația locală să viziteze, marți, 1 octombrie, stația de captare de la Pildești – Simionești. Deplasarea la stația de captare a părut să aducă ceva mai multe răspunsuri decât conferința de presă din ziua anterioară; nu pe toate, însă, fiindcă “aici doar conducerea poate să vă răspundă”, “aceasta nu este responsabilitatea noastră”, etc.
Ce au afirmat primarul Lucian Micu și reprezentanții ApaServ: că problema furnizării apei, dincolo de avaria de la Simionești, ar putea reveni. Motivul ar fi cursul Moldovei – apa curge pe unde vrea ea, iar digurile făcute au capitulat, pe rând, în fața forțelor naturii: într-un loc în 2017 și în alt loc în 2018. Angajații ApaServ spun că lucrări importante de reparații nu s-au mai făcut. Ar trebui să le facă reprezentanții Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret, dar încă nu s-a întâmplat acest lucru.
La unul dintre obiective ar fi și o problemă juridică: un dig de aproximativ 4 km, construit între 1996 și 2017 (!), ar fi fost distrus de viitură în 2017. ABA Siret nu ar mai putea să încaseze garanția din cauză că firma care a lucrat la dig a intrat în insolvență. Reprezentanții Primăriei Roman și ai ApaServ au susținut că tot ce a ținut de ei au făcut: adică au informat oficial ABA Siret că sunt probleme, au mers la stația de captare de la Pildești – Simionești cu specialiști ai acestei instituții și au analizat situația pe teren. Mai departe totul pare să se piardă într-o gaură neagră a birocrației excesive și a atitudinii “lasă că merge și-așa”.
Cum explică situația reprezentanții ABA SIret, într-un răspuns pentru înRoman.ro:
“Lucrarea la care face referire Apa Serv SA este situată în zona frontului de captare Pildesti, fără a influența frontul de captare Simionesti. În zona lucrării nu s-a creat un alt braț al râului Moldova; în fapt, albia este foarte largă și despletită, râul Moldova curgând natural pe mai multe brațe. Lucrările efectuate au vizat ridicarea cotei talvegului adiacent malului stâng pe toată lungimea frontului de captare Pildesti. Prin execuția unor traverse s-a avut în vedere să se impiedice coborârea fundului albiei și respectiv coborârea nivelului freatic. Creșterea nivelului pânzei freatice în cele două fronturi de captare nu este influențată semnificativ de lucrările ABA Siret. Nivelul în pânza freatică este influențat în principal de precipitații. În perioadele secetoase, toate fronturile de captare cu puțuri de adâncimi mici, care interceptează acviferul freatic, se confruntă cu probleme de scădere a nivelului. Afectarea la viiturile din 2018 (nu din 2017) a traversei din capătul amonte al lucrării nu a oprit curgerea apei pe malul stâng. În ciuda afectării parțiale a traversei de închidere din amonte, scopul principal al lucrării, de limitare a coborârii talvegului pe malul stâng, nu a fost afectat. În luna martie s-a efectuat o vizită la teren, la frontul de captare Simionești (frontul nou, din aval), a cărei funcționare nu este influențată de lucrările hidrotehnice din zona frontului de captare vechi (Pildești). Ulterior, în vederea aducerii râului Moldova mai aproape de frontul de captare Simionești (nou), ABA Siret a închiriat un perimetru în scopul decolmatării și regularizării râului Moldova, iar avizul de gospodărire a apelor pentru acest perimetru va fi emis în circa 15 zile, după parcurgerea procedurilor impuse de noua legislație privind reglementarea din punct de vedere al gospodăririi apelor și mediului. De asemenea, pe malul stâng, în zona acestui front de captare, există un canal care nu este în administrarea ABA Siret și al cărui scop este dirijarea unei părți din debitul râului Moldova în apropierea frontului de captare.”
În timpul vizitei, primarul Lucian Micu, dar mai ales angajații ApaServ au insistat pe ideea că intervenția la avaria de la Simionești s-a făcut în cel mai bun mod posibil și că prioritar a fost să existe apă în rezervoarele orașului pentru spital, pompieri și unități de învățământ.
Despre cine, cum și când va plăti pentru disconfortul romașcanilor și pentru funcționarea cu sincope a agenților economici nu se știe încă. Dar managerul general al ApaServ a promis o conferință de presă săptămâna viitoare, cu toate informațiile.
Cert este că autoritățile statului par să nu vorbească aceeși limbă: Primăria și ApaServ spun una, ABA Siret spune, aparent, altceva – ba că lucrările sunt importante pentru pânza freatică, ba că nu sunt; că viiturile au creat probleme în 2017 și 2018, că n-a fost așa. Și-atunci, cetățenii pe cine să creadă? Și de ce ar mai avea încredere în instituții care par a avea un rol principal în a oferi informații neclare și incomplete? În alte țări, catalizatorul cu ajutorul căruia statul funcționează bine sau foarte bine este încrederea pe care cetățenii o au în instituțiile publice. Că fiecare om, angajat în mediul public sau privat își face treaba asumat și cu responsabilitate. În România, inclusiv în situația dată, încrederea lipsește cu desăvârșire și pe bună dreptate. Să nu mai mire atunci pe nimeni dintre cei numiți sau aleși de ce oamenii cred mai mult în scenarii decât în declarațiile oficiale.
