Conducerea companiei județene ApaServ a încercat să explice, în conferința de presă de la Roman, de ce nu avem apă la robinet 24 de ore din 24. Explicațiile nu țin loc de lichid vital, dar ajută să înțelegem cauze, context și consecințe.
Principalul motiv invocat: lipsa precipitațiilor
Seceta este principalul vinovat. Râul Moldova are acum un debit de 8 sau 9 metri cubi/secundă în zona captărilor, în condițiile în care media anuală este de 15 metri cubi/secundă. Nu doar noi avem probleme, sunt probleme și la alți operatori din țară.
Vlad Angheluță, manager general ApaServ
Exprimarea mai apropiată de adevăr ar fi că și alți operatori din țară “au avut” probleme. ApaVital Iași a raționalizat, între 15 și 30 noiembrie, furnizarea apei în comunele Belcești, Focuri, Coarnele Caprei și Gropnița (cel mai recent anunț). Operatorul Apa Târnavei Mari (Sibiu) a avut probleme în unele localități în luna august, Hidro Prahova a făcut cel mai recent anunț de acest tip la sfârșitul lunii octombrie; un articol de luna trecută arată că au exista probleme similare și în Maramureș. La Dâmbovița s-au înregistrat probleme cu furnizarea apei în luna septembrie, iar exemplele pot continua. Probleme cu seceta au avut și francezii, în septembrie fiind publicată o listă a tuturor departamentelor afectate de restricții. Concluzia: schimbările climatice nu sunt o glumă și trebuie să fim conștienți că ar putea fi și mai rău de atât.
Deloc de neglijat: pierderile de apă
La nivelul zonei Romanului, pierderile de apă reale pe primele nouă luni ale anului se ridică la 52%. Mai bine de jumătate din apa scoasă din puțuri se pierde, așadar, pe drum. În tariful pe care îl plătim pentru apă este cuprins și un procent de 45% pierderi. Diferența dintre pierderile reale și cele cuprinse în structura de tarif se plătește din profitul companiei, adică se taie de la investiții. Conform unei analize a European Water Regulators, pierderile de apă din rețelele publice înseamnă aproxiamtiv 16 – 18% în țări dezvoltate (Belgia).
Dacă e să mergem în zona reparării sau îndreptării pierderii de apă, ar trebui să mergem pe bugete și pe alocări consistente din partea tuturor factorilor de decizie care pot să aloce bani pentru aceste investiții – cheltuială de capital importantă, pe care doar prin fonduri europene putem s-o rezolvăm. Pierderile sunt diferite de la zonă la zonă (n.r. – zonă din cadrul companiei), în funcție de vechimea rețelei. Avem pierderi și de 60%, și de 65%. Sunt realități cu care ne confruntăm zi de zi.
Vlad Angheluță, manager general ApaServ
Viitorul sună… sec: nu avem bani
ApaServ are „în brațe” sute de kilometri de conducte de apă și de canalizare cărora le-a expirat durata de viață de mult prea mulți ani. Parte din conducte erau deja cu durata de viață depășită încă din 2009, când s-a înființat compania, dar autoritățile locale din județ au predat ce au avut. Situația la Roman, la acest moment, este următoarea:
- rețeaua de apă – 107 km de conducte, adică 83% din totalul rețelei are durată de viață expirată (adică sunt mai vechi de 38 de ani); valoarea acestor rețele este de peste 63.000.000 lei;
- rețeaua de canalizare – 53 km de conducte, adică 78% din totalul rețelei are durata de viață expirată (sunt mai vechi de 48 de ani); valoarea acestor rețele este de peste 21.000.000 lei.
Ca să schimbăm toată rețeaua companiei ApaServ am avea nevoie de 223.000.000 lei, adică bugetul de investiții al companiei pe 100 de ani (n.r. – 111,5 ani, având în vedere că bugetul de investiții al ApaServ pentru anul 2019 a fost de 2.000.000 lei). În mod normal, compania trebuie să aibă un buffer de cash, pe care operatorul îl adună prin acea redevență și îl folosește prin programul de investiții. La noi, la Neamț, fondul acesta de investiții, înlocuire și dezvoltare, are mai multe destinații: acolo unde este necesar, operatorul suportă toate costurile de cofinanțare ale împrumuturilor făcute pentru proiectele europene.
Vlad Angheluță, manager general Apaserv
Palida salvare: fondurile europene
ApaServ lucrează acum la întocmirea unui proiect prin care să atragă fonduri europene, dar contractul cu firma care oferă sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Neamț are sincope și întârzâieri. Nici la nivel european lucrurile nu au mers foarte bine, astfel că în România au fost trimiși șase evaluatori pentru mai mult de 40 de proiecte majore ale operatorilor de apă și canalizare. ApaServ speră să aibă aplicația de finanțare aprobată în iunie 2020, iar până în 2023 să implementeze proiectul. Lista investițiilor prioritare are o valoare estimată de 185.946.347 euro.
Concluzii
Dacă am fi avut factori de decizie care să schimbe rețelele la timp (ar fi însemnat pierderi mai mici), dacă lucrările de protecție a malurilor în zona captării s-ar fi făcut mai repede (citește aici cum un dig la care s-a lucrat ani buni a fost luat de viitură), dacă investițiile din perioada de pre-aderare la UE ar fi fost făcute și pentru Roman nu doar pentru municipiul reședință de județ, dacă grija conducerilor companiei și a Consiliului Județean ar fi fost mai ales pentru tehnologizare și mai puțin pentru bonusuri și indemnizații, romașcanii ar fi avut, acum, apă la robinet. Dar toate acestea s-au adunat, picătură cu picătură, iar acum se umple paharul. Și cei care plătim suntem noi, cei care ne-am achitat facturile de fiecare dată.