Poate nu vă vine să credeți, dar, în promenadele lor, romașcanii își trag sufletul lângă o fântână arteziană. Așa e de când orașul. Romanul a avut, de-a lungul timpului, 25 de locații unde erau amplasate oazele artizanale. Acum mai sunt 21 (una la 2380 de oameni). Bineînțeles că nu-s mai multe ca în București, dar, oricum, mai multe decât în Constanța care se mândrește cu cele 20 de fântâni ale sale, construite între 1971-2011. Da, dar Constanța are 283.000 de locuitori, pe când Romanul doar 50.000 de suflete dornice să se alinte lângă susurul apei curgătoare. Deva contorizează și ea 11 fântâni arteziene (din care 4 au fost desființate) la un număr de 70.000 de locuitori. Suntem, așadar, în topul orașelor din România cu cele mai numeroase fântâni arteziene pe cap de locuitor. Binefăcător sentiment de liniște și preumblare pe străzile încleștate de trafic, sirene și claxoane. Ca un răsfăț post-pandemic de care se poate bucura oricine.
Studiul nostru s-a întins pe perioada a 3 ani, între 2017-2019, presupunând o documentare la fața locului pentru fiecare din cele 21 de fântâni arteziene romașcane existente. O constantă a reieșit aproape în toate cazurile: faptul că acestea sunt îngrijite și curățate anual, de obicei spre sfârșitul primăverii sau în primele zile de vară. Am putut observa diferențe ale timpului de funcționare, în funcție de starea vremii, așa cum am notat și prelungirea utilizării lor până în lunile octombrie sau chiar noiembrie, care au devenit extrem de calde în ultimii ani.
Alte constatări convergente sunt amplasările în Roman, în ultimul deceniu, de arteziene de mici dimensiuni (bazine cu diametre între 1,5 și 3 metri), în jurul cărora au fost dispuse numeroase bănci de lemn. Concluzia generală este aceea că Romanul a mizat aproape în totalitate pe rolul decorativ cu reale valențe benefice pentru populație (18 fântâni), iar 3 instalații sunt gândite având în plus și scop utilitar (sens giratoriu „Doi Măgari” și Fundația „Melchisedec” – pentru floră, Cimitirul „Eternitatea” – pentru faună). Semnificativ ni s-a părut faptul că romașcanii sunt adepții ieșirilor în aer liber, preferând momentele de respiro de lângă oazele aducătoare de liniște și pace interioară, în loc să treacă nepăsători pe lângă ele. Iată care sunt cele 21 de locații descoperite de noi (nu am luat în calcul decât fântânile arteziene aflate în spațiul public):
Fântâna arteziană cu bazin din rondul Parcului Municipal (fostul „Rond II”)
Situată în inima parcului amenajat pe locul fostei păduri „Teiuş” (transformată, în mai multe etape, în parcul orașului cu o suprafață de 16 hectare, după construirea Gării din anul 1869). Parcul este considerat unic în Europa din punct de vedere al diversităţii speciilor dendrologice și declarat în 1994 rezervaţie peisagistică ocrotită de lege. Construită în anul 1906, este cea mai veche fântână arteziană romașcană aflată încă în stare de funcționare. A fost gândită de arhitectul peisagist ca atracție principală în cel de-al doilea rond al parcului (inițial, Grădina Mare – așa cum se numea – era compusă din două ronduri, la care s-a adăugat și lacul artificial). Bazinul avea formă circulară, iar țâșnitoarea era situată în centrul acestuia, pe un pilon cu o înalțime de circa 2,5 metri. Pare incredibil, dar dimensiunea bazinului inițial s-a păstrat nealterată, diametrul fiind aproximativ același cu cel de acum un secol.
Fântâna arteziană din Parc a suferit câteva transformări în anii ’50, la mijlocul anilor ’60 – când a avut loc primul proiect major de înfrumusețare a grădinii publice -, apoi abia în perioada 2010-2012, în primul mandat al primarului Laurențiu Leoreanu. De atunci, fântâna mare are un bazin circular neregulat, sub formă de rozetă, fără a se fi intervenit asupra postamentului decorativ central prevăzut cu 6 duze (instalat la mijlocul anilor 60). Fântâna se află în administrarea Primăriei Roman.
Fântâna arteziană tip țâșnitoare din lacul Parcului Municipal
Amenajată inițial în anii ’60, pe un mic recif stâncos, țâșnitoarea din lacul parcului este în prezent fântâna arteziana romașcană cu cea mai mare presiune, jetul de apă fiind azvârlit până la o înălțime de 10-15 metri. Este un real spectacol să o vezi în acțiune în zilele senine fără vânt. Fântâna se află în administrarea Primăriei Roman.
Fântâna arteziană tip cascadă de pe insula lacului din Parcul Municipal
Modernizarea și refacerea structurii bazinului care găzduiește lacul din Parc, după anul 2010, a dat naștere unei noi formațiuni insulare, denumită „insula cu cascadă”. Pe solul supraînălțat a fost instalată o cărare în spirală, de pe care privitorul poate observa panorama parcului, fiind totodată martorul unei căderi de apă de la nivelul superior care configurează iluzia unui perete de sticlă. Fântâna se află în administrarea Primăriei Roman.
Fântâna arteziană cu 4 bazine din Piața Roman Mușat (în fața Primăriei)
Debutul epocii staliniste din România, din anii ’50, a fost sinonim și cu reconfigurarea imaginii publice a orașului Roman, printr-o inițiativă ce pe unii i-a încântat, pe alții i-a nemulțumit. Astfel, în Parcul din fața Sfatului Popular (actuala Primărie), unde trona statuia binefăcătorului Constantin Cantacuzino-Pașcanu – cel care a lăsat Romanului întreaga sa avere -, comuniștii s-au gândit să șteargă urmele trecutului istoric din cauza faptului că imaginea sa reprezenta „clasa exploatatoare”. Nu conta că omul murise de mai bine de 20 de ani. Au dat la topit bustul din bronz al politicianului romașcan și au amplasat în loc o micuță fântână arteziană circulară cu o singură țâșnitoare. Apoi au proptit în mijlocul ei un glob pământesc metalic, pe care era reliefată harta U.R.S.S. – „marele prieten de la răsărit”.
Fântâna a fost refăcută în perioada 1964-1965, într-o nouă variantă, cu bazin rectangular și o singură țâșnitoare amplasată central, suferind alte modificări de structură și recompartimentare în 1970, în paralel cu ridicarea Casei De Cultură. Pentru pereții bazinelor au fost folosite planșee special turnate la Întreprinderea locală de materiale de construcții, iar finisarea exterioară a fântânii a fost identică cu cea a exteriorului lăcașului cultural, folosindu-se un ciment zgrunțuros rezistent la apă, de culoare alb-cenușie. Reconfigurarea fântânii arteziene a constat în dărâmarea vechiului bazin și amplasarea a 4 bazine distincte (unul central + 3 laterale, cel dinspre Casa de Cultură având o înălțime mai mică decât celelalte). Instalația a fost schimbată și ea, cu un model performant pentru acele vremuri având 18 pompe, plus o rețea de țevi cu câte 3 țâșnitori pe fiecare parte laterală și un turn cu multiple supape pentru configurarea jetului central de apă.
O perioadă destul de lungă, după anul 2000, a rămas nefuncțională din cauza pompelor defecte. Acest lucru nu l-a impresionat pe fostul primar pesedist Cărpușor decât pe ultima sută de metri din campania electorală, când fântâna din fața Primăriei a fost repornită și „modernizată” în culorile albastru și mov. Tot de atunci datează și folosirea jocului de lumini pe fond muzical. N-a fost însă cu noroc și noul primar ales (Leoreanu) face din reabilitarea fântânii arteziene un scop de mandat, reușind chiar din primul an să aloce fonduri pentru întreținerea ei și revopsirea în culoarea portocalie – cea a partidului din care provenea. În anul 2015, pentru fântână a fost aleasă o nouă paletă cromatică: alb și albastru (care există și în prezent). În anul 2016, chiar înainte de alegerile locale, primarul Leoreanu vine cu o dezbatere publică privind propunerea de demolare a fântânii arteziene și „regândirea unui proiect conform vremurilor”. Din fericire, Laurențiu Leoreanu a candidat, după ce obținuse al treilea mandat în fruntea Primăriei din Roman, și la alegerile parlamentare pentru un loc în Camera Deputaților, obținându-l fără probleme. Astfel se face că demolarea nu a mai avut loc, instalațiile funcționează și acum bine mersi, iar noi vom sărbători în acest an semicentenarul fântânii arteziene din Piața Roman Mușat. În opinia noastră este, de departe, cea mai emblematică locație romașcană în iconografia ultimelor cinci decenii. Fântâna se află în administrarea Primăriei Roman.
Fântâna arteziană deschisă din fața Hotelului (fosta „Piață a Gâdelui”)
Arteziană inedită pentru municipiul Roman, după dărâmarea experimentului nefericit instalat în aceeași locație, în anul 2003, în mandatul primarului Cărpușor. Realizată și amplasată în 2012, în cadrul lucrărilor Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, odată cu refacerea Piațetei „Miron Costin” din fața Hotelului. Constituie o premieră prin faptul că instalația este compusă din 9 duze, dispuse la nivelul solului, care presurizează și stabilesc înălțimea jeturilor de apă în mod diferit. Supapele au fost dispuse simetric față de centrul unui amfiteatru plasat în scuarul pietonal amintit. Fântâna se află în administrarea Primăriei Roman.
Va continua.