Confiscarea extinsă înseamnă, în mare, că dacă o persoană condamnată nu își poate justifica averea, instanța poate decide să i-o confiște.
Modificarea legislativă reprezintă transpunerea în legislația internă a unor prevederi dintr-o directivă europeană privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. În România, asta ar putea însemna că averea nejustificată a unui infractor condamnat la minimum 4 ani de închisoare poate fi confiscată.
Transpunerea a fost trei ani amânată de politicieni, însă, astăzi, Camera Deputaților a votat în unanimitate modificarea Codului Penal.
Legea va merge la promulgare la președintele Iohannis dacă nu va fi atacată la CCR.
Potrivit proiectului, care modifică articolul 112 indice 1 din Codul Penal:
„(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia,dintre veniturile licite şi averea persoanei.
(2) Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei. Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării”.
De asemenea, a fost modificat și Codul de procedură penală în sensul introducerii obligativității pentru procuror de a pune sechestru asigurător pe averea nejustificată a unui inculpat. Astfel, la articolul 249, din CPP, după alineatul (4) a fost introdus un nou alineat:
„(4 indice 1) In cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie.”