Consilierii locali romașcani au aprobat, în cea mai recentă ședință a legislativului local, trei planuri urbanistice zonale (PUZ) pentru trei obiective de investiții. Este vorba despre PUZ pentru modernizarea Pieței Centrale (toată zona, atât partea cu tarabe, cât și partea cu Hala, după cum înRoman.ro a scris aici), un PUZ pentru o investiție la ieșirea din oraș spre Luțca (un depozit pentru produse agricole) și un PUZ pentru un supermarket pe strada Miron Costin, nr. 3, adică pe locul unde acum este piața de vechituri, ceva mai sus de Tic-Tac.
Dezbaterea publică referitoare la cele trei PUZ-uri a fost anunțată de Primărie nu doar prin publicarea pe site și la avizier; primarul Lucian Micu a repetat la fiecare întâlnire privind dezbaterea pentru bugetul pe 2018 că urmează o dezbatere publică pentru discutarea acestor PUZ-uri. În plus, înRoman.ro (dar și alți colegi de presă) a scris aici despre dezbaterea ce urma să aibă loc, tocmai pentru ca romașcanii să fie informați. La acestea se adaugă obligativitatea legală a funcționarilor administrației publice locale de a informa vecinii zonelor puse în discuție în PUZ-uri, informare care s-a făcut prin scrisori recomandate, cu confirmare de primire.
Cu toate acestea, în ziua dezbaterii (cu o săptămână înainte de aprobarea hotărârii de Consiliu Local), în sala din Primărie nu erau decât angajații Direcției de Urbanism, unul dintre proiectanți și redactorul înRoman.ro. La jumătate de oră de la momentul la care dezbaterea ar fi trebuit să înceapă, în sală mai veniseră un alt proiectant și încă vreo câțiva funcționari. Așa-zisa dezbatere a început, totuși, pentru că fusese respectată fiecare etapă a procedurii de informare publică, în ciuda lipsei de interes a romașcanilor.
Dacă depozitul din afara orașului nu încurcă pe nimeni, iar piața chiar trebuie modernizată și ar fi un mare avantaj să putem circula de la tarabe la Hala Centrală fără grija mașinilor și fără semafoare, o discuție mai amplă poate ar fi meritat proiectul privind construirea unui supermarket, fie și prin prisma faptului că acest market ar urma să aparțină unui lanț mare de supermaketuri din țară, deci nu unui producător/comerciant local. La aceasta s-ar putea adăuga aglomerarea traficului în zonă, pentru că centrul comercial va avea și o parcare (obligatorie, de altfel), iar intrarea și ieșirea dintr-o curte pe o stradă cu două sensuri de mers va duce și la timpi mari de așteptare, mai ales în zilele „de piață”.
Cum niciun romașcan interesat, asociație de proprietari, comerciant local nu a venit la dezbatera publică, se poate deduce că aceste chestiuni nu mai deranjează pe nimeni. Deși aproximativ aceleași argumente i-au determinat pe consilierii locali, în urmă cu un an, să respingă un proiect similar în zonă, la o distanță de câteva sute de metri. Dar consilierii au fost mai atenți atunci pentru că mai mulți romașcani au spus că proiectul trebuie analizat mai bine. Cetățenii au făcut acest lucru mai ales pe Facebook, dar reacția lor a contat. La fel cum a contat în alt caz în care un investitor voia să contruiască un complex în centrul orașului. De ce uită, totuși, romașcanii că vocea lor contează? În exemplul de mai sus nu este vorba despre legalitate, magazinul se va construi legal, ci este vorba despre oportunite, despre ceea ce doresc cetățenii pentru orașul lor (mai mulți producători locali sau mai multe magazine de „renume”, mai multe parcări sau mai mult spațiu verde, mai mult spațiu pentru pietoni sau șosele mai largi, etc.). Nu ar fi de mirare să auzim comentarii negative DUPĂ ce se va deschide magazinul. La fel s-a întâmplat și în cazul majorării taxelor și impozitelor locale. Presa locală a scris și înainte să apară proiectul de hotărâre și după ce a fost publicat proiectul, dar reacția cetățenilor a venit abia după ce au trecut pe la ghișeu și au aflat cât au de plătit și că nici bonificația nu mai e mare chestie (a scăzut de la 10% la 5%).
Sunt situații, mai ales cele privind actele administrative, în care o luare de poziție a cetățenilor are eficiență atât timp cât se face la momentul potrivit. E ca la doctor: mai bine previi decât să vindeci. Aleșii noștri vor deveni atât de buni pe cât le-o vom cere noi. Dar trebuie să știm nu doar ce să cerem pentru oraș, ci și când să o facem.