Cum ziua liberă pentru un om de presă înseamnă, de multe ori, orice altceva decât o zi liberă, nici de această dată lucrurile nu au stat altfel. Tocmai ce terminasem de învârtit o ultimă sărmăluță și sună telefonul: ”Accident pe Griviței”. Las planurile pentru Paște la o parte și ajung la un eveniment rutier ce a stricat curtea unei familii, a băgat spaima în oameni și punea probleme destul de mari în ceea ce privește revenirea la starea inițială a situației. (articolul, aici)

Stând acolo pentru a culege informațiile, primesc un telefon. Cetățeanul Gheorghe Oprea mă ruga să îl ajut cumva. ”Este o pasăre prinsă într-un copac sau stâlp, în spatele Casei de Cultură. Am fost și eu sunat la rându-mi, zic oamenii că nu li s-a răspuns la apeluri, iar eu nu știu pe cine am putea solicita”. Nu e conversația mot-a-mot, dar acesta era mesajul. I-am spus unde mă aflu și că pompierii sunt prinși cu o intervenție dificilă. Prima persoană pe care am abordat-o a fost Daniel Ursu, șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) Roman. Omul era și el la accident, colaborarea între Poliție – ISU – SVSU fiind una firească. Doar ce m-a întrebat unde, mai exact, este pasărea și a dispărut.

Am mai stat puțin, apoi am hotărât să mergem și acolo unde auzisem despre pasărea prinsă în copac. Când am ajuns, Daniel Ursu era cocoțat în vârful stâlpului de iluminat și bibilea un frumos porumbel alb. ”Are mai multe fire de ață în jurul picioarelor. Nu știu ce-i cu ele, dar sunt prinse de ceva timp. De asta s-a încurcat pe-aici. Nu pot să cobor cu el, că nu am nicio coardă”. După ce a terminat cu ața, i-a dat drumul porumbelului, apoi a coborât de pe stâlp asemenea unui acrobat (a făcut cursuri de alpinist utilitar). ”Bravo, măi băiete!”, i-a strigat un bărbat de pe margine. În același timp, mai mulți trecători se uitau cu mirare la omul ce coborâse de pe stâlp cu o agilitate aproape nefirească și cu bucurie la porumbelul alb ce se odihnea pe aoperișul construcției noi care s-a ridicat în spatele Casei de Cultură.

Când oamenii se implică, indiferent cum o fac, nu pot ieși decât lucruri bune.