Sau cât de legală e candidatura ilegală a candidatului la primăria Municipiului Roman!? E greu de înțeles după ce incompetența și necunoașterea legii duce la două hotărâri judecătorești diametral opuse.

Ca jurnalist ești obigat să pui sub semnul întrebării orice, să încerci să privești de la distanță și să tragi concluzii fără să te implici emoțional. Dacă răsfoiți acest site veți constata că nu am ridicat osanale nimănui, că am apreciat ceea ce am considerat că e de apreciat și am criticat ce era de criticat. Clar și cu probe. Faptul că am reușit să atragem animozități din tot spectrul politic înseamnă că ne-am făcut treaba. Ca cetățean responsabil ești obligat să iei atitudine și dilema jurnalistului-cetățean sau a cetățeanului-jurnalist este: cum e mai bine să procedezi atunci când constați o nedreptate sau ilegalitate – o relatezi jurnalistic sau iei atitudine? Cred că un jurnalist responsabil trebuie să ia atitudine și să o facă transparent.

Totul a început ca un demers jurnalistic odată cu apariția unui candidat “surpriză”. Pun “surpriză” între ghilimele pentru că existau ceva zvonuri cum că un anumit partid politic pregătește o anumită strategie. Noi plecăm urechea la zvonuri, dar nu scriem despre ele. În general candidații anunță momentul în care își depun candidaturile la Biroul Electoral pentru a profita de moment în fața camerelor de filmat și a reportofoanelor; lansarea candidaturii lui George Harabagiu s-a făcut oarecum „pe muțește”, la aceasta fiind prezentă doar televiziunea din Piatra Neamț al cărei director este și o televiziune din Roman. În condițiile în care legea spune că pentru a candida trebuie să depui un anumit număr de semnături la Biroul Electoral, am rămas surprinși pentru că am asistat la campaniile de strângere de semnături ale tuturor candidaților; mai puțin ale acestuia. Nici n-am auzit că s-ar fi desfășurat vreuna. Cum naiba ne-a scăpat? I-am întrebat pe colegii jurnaliști: nimeni nu auzise nimic. Măi să fie! Într-un oraș așa de mic o campanie de acest fel desfășurată de cineva care nu e din Roman e imposibil să nu fi ajuns la urechile cuiva din presă. Hm, să fi fost zvonurile mai mult decât niște simple zvonuri!? Am aflat și că Harabagiu și-a procurat buletin de Roman cu doar câteva zile în urmă – lucru legal, dar care prea pare un scenariu pe care l-am mai văzut la ultimele alegeri parlamentare.

Aș fi ipocrit dacă nu aș recunoaște că oarecare revoltă față de această candidatură a apărut la acel moment, pentru că știu că a fost condamnat și a executat o pedeapsă pentru șantaj din postura de jurnalist, pentru că numele lui a fost mereu legat de scandalul politic și pentru că la o căutare simplă pe portalul instanțelor numele lui apare în o mulțime de procese în care este implicat.

Pare suspect!? Nouă ni s-a părut, prin urmare am început investigația jurnalistică.

În prima fază am cerut, prin Teo Baciu, de la Biroul Electoral Municipal (BEM) listele de semnături ale candidatului George Harabagiu și ale alianței electorale PSD-UNPR, lucru care nu s-a întâmplat pe motiv că noi nu suntem operatori de date cu caracter personal. Nu s-a putut la Roman; la Suceava și la Bacău, de exemplu, listele sunt publice așa cum ar trebui să fie, pentru că altfel cum aș putea verifica eu dacă nu cumva semnătura mea apare pe vreo listă fără ca eu să știu. În schimb am obținut o adresă prin care BEM ne anunță că George-Norocel Harabagiu a depus o listă cu 700 de semnături. Legea e clară în privința asta și, oricât de nedreaptă ar părea, face o diferență între candidații partidelor politice și candidații independenți, aceștia din urmă trebuie să depună minim 1.000 de semnături dacă vor să candideze pentru funcția de primar într-o localitate cu rang de municipiu.

De ce Biroul Electoral Municipal a acceptat candidatura lui George-Norocel Harabagiu dacă aceasta nu respecta legea?

Candidatura i-a fost acceptată de BEM în data de 25 aprilie; în data de 26 aprilie, seara, am mers la Judecătoria Roman să depunem contestația. La Judecătorie era doar gardianul care și-a făcut datoria și a anunțat că a venit cineva cu o contestație electorală și am așteptam cam trei sferturi de oră să se prezinte cineva să ne înregistreze contestația. Într-un final am fost anunțați că … nu vine nimeni, dar că putem să o depunem prin fax sau e-mail. În aceeași seară a fost trimisă prin e-mail, dar a fost înregistrată în ziua următoare.

Pe data de 28 aprilie Judecătoria Roman decide să accepte contestația. Nu avem motivarea încă, dar știm că și procurorul de caz a invocat ceea ce am contestat noi: numărul de semnături insuficient. Numai că noi am cerut și dispunerea de către instanță a verificării semnăturilor prin organele competenete (Biroul de Evidență Informatizată a Persoanelor, Poliția Locală și Poliția Municipiului Roman), neavând încă motivarea instanței nu știm dacă s-a efectuat.

Pasul următor a fost ca Harabagiu să facă apel la Tribunalul Neamț, ședința fiind programată în seara zilei de 29 aprilie la ora 20:30. A invocat faptul că BEM Roman a greșit și că nu i s-a comunicat că mai are nevoie de 300 de semnături, semnături pe care el le avea dar pe care nu le-a depus pentru că nu erau trase la copiator. Instanța i-a cerut semnăturile și el le-a predat. Erau 320. Am arătat că lipsa cunoașterii legii nu-l absolvă de vină. E ca și cum aș călca un pieton cu mașina pe trecerea de pietoni și aș motiva că nu mi-a zis nimeni că n-am voie și nici nu mi-a căzut la examen subiectul ăsta. E de neînțeles și faptul că cineva ar strânge 300 de semnături doar ca să le țină acasă, pentru că în jurul BEM Roman sunt cel puțin patru copiatoare, unul cu program până noaptea târziu, unde putea face copiile necesare. E bezna minții, pe cuvânt! A mai și invocat faptul că i se îngrădește dreptul constituțional de a fi ales, de parcă acest drept poate fi exercitat cu nerespectarea legii.

La ora 22:00 am fost anunțați că apelul a fost acceptat prin urmare se anulează decizia Judecătoriei Roman. De ce? Nu știm. Așteptăm motivarea, dar până atunci se nasc mai multe întrebări.

Ce se întâmplă cu cele 320 de semnături depuse pe data de 29 aprilie? Dacă ele sunt acceptate înseamnă că Tribunalul Neamț și-a atribuit rol de autoritate electorală și a acceptat depunerea listelor în afara termenului legal. Asta este atât ilegal cât și inechitabil față de acei candidați care au făcut kilometri în fiecare zi, au urcat sute de trepte și au bătut la sute de uși pentru a strânge semnăturile electorale. Dacă semnăturile nu sunt depuse asta înseamnă că Harabagiu candidează pentru funcția de primar într-un municipiu fără să aibă cele 1.000 de semnături cerute de lege.

Și așa apare paradoxul: conform legii candidatura asta nu îndeplinește condițiile, dar prin decizie judecătorească ilegalitatea devine legală.

Și totuși, ce-l mână pe Harabagiu în lupta asta?

Într-un interviu acordat site-ului ziarpiatraneamt.ro Harabagiu declară că e vorba de o reparație morală pentru că în anul 2008 „am pus umărul, în calitate de consultant al Partidului Democrat Liberal la acea dată, la ascensiunea unui personaj interesant din punct de vedere istoric”. Eu și alte câteva sute de persoane ne amintim că, în 2008, Harabagiu îi ridica osanale lui Dan Ioan Cărpușor la RomTV, televiziune condusă atunci de Gabriel Luncanu, actualul director de campanie PSD-ist. Îl mustră conștiința că în calitate de promotor electoral nu și-a făcut bine treaba!? Și atunci de ce minte?