Senatorul romașcan Dan Manoliu vrea să schimbe starea în care se află unele fabrici care au fost de succes cândva, dar care au devenit fantome industriale după privatizare. Una din cele 16 inițiative legislative la care este coinițiator privește ”unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului” și o posibilă lege ar viza și foste fabrici din Roman.

”E o inițiativă la care eu am avut discuții. Ținta finală este o verificare a ceea ce înseamnă contracte de privatizare de după Revoluție, cum ar fi cazul Fontax sau Polirom. Multe dintre clauzele contractuale prin care s-au privatizat o serie de mari unități de interes din România nu au fost respectate, mai ales clauzele privind investițiile. Nerealizarea planului de investiții, prin care cei care au cumpărat respectivele active, au dus la falimentul acelor unități. Dorim verificarea acelor contracte și, dacă nu au fost îndeplinite clauzele contractuale, mai ales cele privind investițiile și dezvoltarea, prejudiciul constatat să fie transformat în acțiuni ale statului la unitatea respectivă. În momentul acela statul devine și el acționar în unitățile privatizate, putând lua măsuri de menținere a activității și chiar a îmbunătățirii. În unele cazuri, statul ar putea deveni acționar majoritar. Se va calcula la ce volum de investiții s-au angajat investorii, pe ce perioadă și, dacă acele clauze nu sunt respectate, se vor calcula inclusiv penalități și pierderi și acestea se vor transforma în acțiuni ale statului. De asemenea, legea mai are ca țintă și  activele care sunt lăsate în conservare, cum pot fi acestea valorificate. Dacă vine un investitor străin, statul să poată da o parte din ceea ce deține investitorului, cu titlu gratuit, pentru rentabilizarea activității sau pentru a începe o formă de activitate. Propunerea cred că va pleca de la Senat până la afârșitul acestui an și ar putea fi act normativ cam într-un an, dacă nu vor fi piedici. Fiindcă legea va ridica o mare problemă companiilor care au cumpărat unități în România pentru a le elmina ca unitate concurentă sau pentru a valrifica ceea ce dețineau acele unități.”

Dan Manoliu, senator PSD

Senatorul social-democrat susține că prima sesiune parlamentară, de acomodare cu activitatea de înalt demnitar al țării, a venit și cu rezultate, nu doar cu proiecte. Iar proiectele pe care le are în plan din toamnă (statutul funcționarului public din Administrația Financiară, modificări ale legii Administrației Publice Locale) le vrea dezbătute mai ales în Parlament.

”Sunt multe chestiuni venite de la cetățeni, fie din audiențe, fie din întâlniri pe teren. Am fost aborbat de reprezentanți ai Asociației Medicilor Reumatologi din România, care aveau un diferend cu Casa de Asigurări pe unele norme și regulamente referitoare la unele medicamente din străinătate, care trebuiau aprobate printr-un mecanism foarte dificil pentru a fi prescrise de medici. Deși se desființase comisia care aproba prescrierea acestor de medicamente, Casa de Asigurări ținea neapărat să controleze și împiedica medicii specialiști să prescrie acele medicamente către pacienți. În urma intervenției mele s-au aprobat protocoalele prin care medicii specialiști puteau prescrie fără a cere aprobări de la Casa de Asigurări de Sănătate și, de asemenea, rețetele cu medicamentele respective, cu semnătura medicului specialist, puteau fi prelungite de medicii de familie, asta însemnând că pacientul nu mai era nevoit să se deplaseze în centre medicale la Târgu Mureș, Iași sau București ca să ia o rețetă, lucru care nu era posibil înainte.”

Dan Manoliu, senator PSD

Cele două interpelări ale parlamentarului au avut ca subiect deșeurile. Una, referitoare la situația sistemelor de management al deșeurilor din țară, iar cealaltă privind taxa de mediu pentru gunoiul depozitat.

”În România sunt 16 sisteme de management al deșeurilor implementate, din care 13 sau 14 erau, efectiv, blocate, prin sistemul de licitații. Am făcut o interpelare la Ministerul Mediului pentru a afla ce demersuri se fac pentru a fi deblocată situația și pentru a face funcționale acele sisteme, ținând de faptul că la Neamț este o situație similară și am informații că și președintele Consiliului Județean Neamț face demersuri la Guvern pentru deblocarea situației; ceea ce nu s-a realizat acum sunt licitațiile, unele fiind anulate și trebuind reluate. Știți foarte bine că eu, cât am fost vicepreședinte la Consiliul Județean, am găsit o soluție împreună  cu președintele CJ Neamț de atunci, Constantin Iacoban, de a înființa serviciul care operează groapa de gunoi de la Girov.”

Dan Manoliu a fost unul dintre cei care au susținut că gunoiul romașcanilor trebuie dus la Girov încă de la momentul înființării serviciului. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă, iar firma de salubritate a depus gunoiul într-o groapă  temporară până la supraplin, motiv pentru care a și primit 100.000 de lei amendă de la Garda de Mediu. Anul acesta a fost în care gunoiul a fost subiect de discuție luni întregi, din cauza taxei de gunoi, care a crescut considerabil tarifele de colectare și transfer. Între timp, însă, taxa de mediu (80 de lei/tona de gunoi dus la Girov, banii fiind transferați la Fondul de Mediu) a fost prorogată, adică amânată până în 2019. deși există organizații din domeniu care susțin că o asemenea decizie nu face decât să amâne inevitabilul, senatorul este mai optimist.

”Populația a început să se educe în ceea ce privește selectarea gunoiului încă din gospodărie; facem  asta și eu,și familia mea, și vecinii. În câțiva ani, cât s-a amânat această taxă, vor intra în funcțiune sistemele de management din țară și vor intra în funcțiune stațiile de sortare și, implicit, costurile pe care le vor suporta cetățenii vor fi mai mici, fiindcă va ajunge mai puțin gunoi rezidual la gorapa de la Girov, iar operatorul va putea valorifica deșeurile reciclabile. În plus, prin programul de guvernare va fi o creștere semnificativă a veniturilor și impactul va fi mai mic și din acest punct de vedere.”

Iar creșterea veniturilor este o constantă, chiar dacă programul de guvernare s-a schimbat, ca urmare a unei crize politice cel puțin atipice, prin care coaliția de guvernare și-a dat jos propriul guvern. Varianta oficială este aceea că nimeni nu se mai înțelegea cu fostul premier Grindeanu.

”Se ajunsese la o situație în care se cereau măsuri legislative de la Guvern care să respecte programul de guvernare și termenele angajate în campanie și acele măsuri erau blocate la nivelul Guvernului. Unii miniștri erau chemați la discuții cu grupurile parlamentare și aceștia ne spuneau că primul-ministru nu termina un traseu legislativ început la nivelul unui minister. Fostul premier s-a opus unei remanieri guvernamentale, nu exista un dialog între grupuri parlamentare și unii miniștri. După instalarea noului guvern, modificarea programului de guvernare s-a impus pentru că graficul stabilit inițial nu a fost respectat.”