Cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri, atât din județ și din ţară se reunesc, în fiecare an, la Piatra Neamț. Cetele de colindători, urători şi mascaţi îşi vor întâmpina publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează joi, 28 decembrie, ziua a doua din cadrul Festivalului de Datini şi Obiceiuri „Steaua sus răsare”, manifestare care, ca și anul trecut, se încadrează în programul Târgului de Crăciun la Neamț.

Anul acesta, „spectacolul” morţii anului vechi şi al renaşterii celui nou va fi adus pe străzile din oraş şi pe scena de pe Platoul Curții Domnești de formații venite de peste graniță, din județele din țară și de grupuri nemțene. Lista participanților este deschisă de “Căiuții de la Mihoreni” (Cernăuți, Ucraina) și Ansamblul folcloric “Chișcărenii și Moștenitorii” (Republica Moldova). Din țară, invitaţi sunt Ansamblul “Cununa Someșană” (localitatea Maieru, județul Bistrița Năsăud), Ansamblul folcloric aromân “Dor” (Sarighiol, Tulcea), Ansamblul folcloric „Cerbul” de la Heleşteni (judeţul Iaşi), Urșii de la Asău (judeţul Bacău), Ansamblul de Datini “Capra de la Mălini” și Grupul Folcloric “Bogdana” din Bogdănești (ambele din județul Suceava), Ansamblul de datini și obiceiuri de iarnă din Tudora (județul Botoșani). Iar din Neamţ: Alaiul de datini şi obiceiuri Agapia, Alaiul de datini şi obiceiuri “Roznovenii” (Roznov), Ansamblul folcloric “Ozana” de la Târgu Neamț, şi Ansamblul „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Cea de a doua zi a Festivalului va începe cu tradiționala paradă a formațiilor care se va desfășura începând cu ora 16:00 pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel “Ceahlău” – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasata pe Platoul Curții Domnești, va urma un spectacol extraordinar al măștilor și al obiceiurilor tradiționale din vremea sărbătorilor de iarnă.

Ansamblul Folcloric Aromân „DOR” (Sarighiol de Deal, județul Tulcea) –
acum 38 de ani, la Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea, a luat fiinţă Ansamblul Folcloric Aromân de Cântece şi Dansuri, format din patruzeci de tineri entuziaşti, dansatori, solişti vocali şi instrumentişti. Conducătorul Ansamblului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer şi director de şcoală, s-a identificat, încă din primele momente, cu visele şi aspiraţiile noului colectiv.
Personalităţi în domeniu (Tita Sever, Elise Stan, Gheorghe Baciu, Emilia Comişel şi mulţi alţii) au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artistică şi autenticitatea Ansamblului, în spectacole sau festivaluri judeţene, naţionale şi internaţionale. Formaţia a evoluat pe numeroase scene ale ţării (Bucureşti, Baia Mare, Bistriţa, Constanţa, Rădăuţi, Iaşi, Braşov, Zalău, Slatina, Tulcea, Botoşani, Suceava) şi a avut apariţii în mai multe emisiuni culturale de radio şi televiziune.
În perioada anilor 2013-2015, Ansamblul a susţinut peste 80 spectacole, obţinând Marele Premiu – Trofeul „Regele Brazilor”-, la Festivalul Internaţional de Folclor „Regele Brazilor”, Bistriţa-Năsăud şi Marele Premiu la Festivalul „Serbările Deltei” de la Sulina.
Director şi instructor al Ansamblului Folcloric Aromân „Dor” din Sarighiol de Deal este prof. drd. ing. Dumitru Caimacan Popescu.

Grupul Folcloric “Bogdana” din comuna Bogdanești, județul Suceava, condus de Mihai Airinei, păstrează datinile, tradițiile și obiceiurile populare din perioada sărbătorilor de iarnă, prin colinde, plugușor, jocul caprei și al ursului, dar și prin “Hora Bogdaneștilor”.
Grupul a fost înființat în urma cu douăzeci de ani și a realizat emisiuni specifice la radio și televiziune, a participat la numeroase festivaluri naționale și internaționale, care pastrează și promovează tradițiile poporului român.

Cerbul de la Heleşteni, judeţul Iaşi
Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.
Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.

Ansamblul „Cununa someșană” (comuna Maieru, județul Bistrița-Năsăud)
Înființat în anul 1970, Ansamblul „Cununa Someșană” valorifică un repertoriu autentic al Văii Someșului Mare, îmbinat cu costumele populare autentice ale aceleiași zone. Are în repertoriu dansuri din întreaga Transilvanie, din Banat, Maramureș și Bucovina.
Ansamblul a câștigat numeroase distincții la festivaluri naționale și internaționale, inclusiv la festivaluri desfășurate în străinătate. Cele mai recente premii sunt Trofeul „Silver Ciupaga”  (Toporașul de argint) și Medalia de Argint, la Festivalul-Concurs Internațional de Folclor din Zakopane, ediția 47, 2015 (Polonia), precum și Medalia de Aur la Festivalul Mondial de Folclor „Les Cultures du Monde” – Gannat, Franța, 2016.
Atât în cadrul celor două festivaluri, cât și în celelalte locații în care a fost invitat, ansamblul „Cununa Someșană” s-a remarcat prin valoarea programului susținut, talentul și măiestria tinerilor artiști populari măiereni. Aceștia au prezentat o deosebită interpretare scenică a obiceiului tradițional al nunții someșene, care a oferit imaginea neasemuitei frumuseți a costumelor populare și a folclorului de pe Valea Someșului.
Coregrafia ansamblului este semnată de Aurel Adrian Salvan, iar conducerea muzicală de Ionel Oarcăs. Pentru Festivalul de la Piatra-Neamț, formația a pregătit un moment coregrafic din Bistrița-Năsăud  – Obicei de nuntă de pe Valea Someșului Mare, un moment susținut de soliștii vocali Silviu Avram și Ionela Varvari și o suită de jocuri din Câmpia Transilvaniei.
Ca orice ansamblu profesionist care se respectă, bistrițenii de la “Cununa someșană” au pregătit un program de colinde și obiceiuri de iarnă reprezentative zonei din care vin.

Urşii de la Asău, jud. Bacău
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.

Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.

Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.