Observatorul Român de Sănătate, ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din Romania prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate, a analizat cele 122.423 de chestionare de satisfacţie completate de pacienţii români în cadrul mecanismului de feedback al Ministerului Sănătăţii, în perioada decembrie 2016 – ianuarie 2018.

În 2016, Ministerul Sănătății a introdus un mecanism de feedback prin care un pacient externat putea evalua condițiile de spitalizare prin SMS sau completând un chestionar online. Pentru ca Ministerul să știe, însă, că un cetățean a fost pacient, numărul de telefon al acestuia trebuia introdus de personalul Spitalului în baza de date special creată pentru acest mecanism.

Spitalul Municipal de Urgență Roman se află, alături de unități sanitare mari, precum Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București sau Spitalul Clinic de Recuperare Iași, în topul rușinii realizat de Observatorul Român de Sănătate, fiind printre cele 21% dintre spitale care arată zero interes pentru părerea pacienţilor. În cazul acestora nu a fost completat nici măcar un chestionar de satisfacţie.

Cum gestionează o astfel de situație conducerea Spitalului Municipal de Urgență Roman? Face o „conferință de presă” doar cu câțiva jurnaliști. Nu emite niciun punct de vedere oficial,  nu organizează o conferință de presă cu toți reprezentanții presei, așa cum ar fi fost firesc. Ce reiese dintr-o astfel de atitudine? Că cei care se fac responsabili de informarea corectă a pacientului nu-și fac treaba (pentru că pacientului ar trebui să i se comunice la internare care îi sunt drepturile și obligațiile), iar conducerea Spitalului nu are nicio problemă cu acest lucru. Sunt zeci, poate chiar sute de discuții în online și offline despre comportamentul unora dintre angajații Spitalului. Și accentuez: comportamentul unora dintre angajații Spitalului, fiindcă în această unitate lucrează și oameni cu multă dăruire, respect față de profesie și empatie față de pacienți. Dar consecințele activității celor care nu-și fac treaba cum ar trebui vor acoperi mereu rezultatele muncii celor care se implică trup și suflet.

Și fostul primar, dar și actualul, au acordat o atenție aparte Spitalului, iar în ultimii ani s-au făcut investiții care să ușureze munca personalului medical și să sporească confortul pacienților. Ceea ce nu a reușit niciunul dintre cei doi edili a fost să schimbe, măcar un pic, mentalitatea celor care nu înțeleg nici acum că o persoană care ajunge să calce într-un spital nu o face pentru că nu mai poate de bine acasă.