Găsirea sensului creștin al vieții, dialogul cu Dumnezeu și îndrumarea prin speranță se întâmplă mai adesea în vremuri tulburi și înaintea unor momente importante pentru creștini. Acum, în plină pandemie și în apropierea sărbătorii Învierii, toate acestea devin și mai importante, mai ales că viața pe care o cunoșteam ca fiind “normală” înainte cu trei sau patru luni a devenit doar o amintire, iar planurile proiectate pentru acest an s-au risipit precum fumul de la o lumânare stinsă. 

Protosinghelul Nicolae Dănilă, de doi ani stareț al Mănăstirii “Nașterea Maicii Domnului” de la Giurgeni, este unul din martorii zbaterilor sufletești pentru care credincioșii  caută alinare. De-a lungul timpului, mii și mii de credincioși au trecut pragul Mănăstirii “Nașterea Maicii Domnului” de la Giurgeni, în comuna Valea Ursului, cu diferite probleme la care nu au găsit soluții, crezând cu tărie că doar o minune poate să le vină în ajutor. Pentru majoritatea, credința și rugăciunile lor au dus către răspunsurile pe care le așteptau atât de mult. 

Minunile se întâmplă la tot pasul și pentru fiecare om, pentru el personal, faptul că se trezește în fiecare dimineață sau faptul că în momentul de boală sau de suferință medicii îi dau vești bune, asta înseamnă tot o minune pe care Dumnezeu o face. Mai ales în perioada aceasta Pascală, în perioada de post premergătoare Învierii Domnului, minunile se întâmplă la tot pasul. Mănăstirea noastră este cunoscută ca o mănăstire spirituală și noi suntem martori la atâtea minuni, începând de la oameni care erau foarte grav bolnavi și prin rugăciunile lor și prin rugămințile la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului s-au tămăduit, unii dintre ei nu au avut copii și rugându-se, Maica Domnului s-a milostivit și le-a dăruit copii și sunt unii care astăzi au unul sau trei sau patru copii. 

protos. Nicolae Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni

Protosinghelul Nicolae crede, însă, că cea mai mare minune a lumii actuale vine de la Ierusalim, de la Sfântul Mormânt. 

Una dintre cele mai mari minuni pe care omul contemporan, omul acesta rațional vrea să o vadă, este minunea de la Ierusalim, care se întâmplă an de an: patriarhul ortodox grec intră în  Sfântul Mormânt după ce a trecut prin percheziție, după ce a trecut prin îndelungi încercări și rugăciuni, intră în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos și coboară Lumina. Așa descrie patriarhul Teofil Sfânta Lumină care coboară din cer și se aprinde ca o flacără albastră și care este nematerialnică. Așa și în această săptămână, în Sâmbăta Mare, patriarhul ortodox grec, intră și așteaptă coborârea Sfintei Lumini, apoi o împărtășește tuturor. Mărturiile sunt nenumărate despre Sfânta Lumină, mai ales că este nemeterialnică preț de câteva minute, adică nu arde și apoi se materializează. Este numit de sfinții părinți „focul nematerialnic adus din cer”. 

protos. Nicolae Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni

Starețul Mănăstării Giurgeni îi îndeamnă pe credincioși să folosească acest timp de încercare nu doar pentru a cere Divinității ajutor, ci și pentru a se pune în slujba binelui. 

Vedem că trecem prin această perioadă grea și este o încercare destul de dificilă din toate punctele de vedere, în special spiritual. Oamenii, în casele lor, au înmulțit rugăciunile și nu putem spune că Dumnezeu nu ascultă rugăciunile. Le ascultă, pe fiecare în casa lui, cu problemele lui, Dumnezeu împlinește rugăciunile fiecăruia. Eu le spun întotdeauna fiilor mei duhovnicești că Dumnezeu pentru noi face multe. Dacă ne trezim în fiecare dimineață și toate simțurile noastre trupești sunt la locul lor și nu se încalcă unul pe celălalt, asta este cea mai mare minune. Faptul că auzim dimineața, faptul că vedem, faptul că suntem alături de cei dragi și îi avem lângă noi, astea sunt minuni. Îi îndemn pe fiii mei duhovnicești să-i mulțumească în fiecare dimineață lui Dumnezeu pentru simplul fapt că s-au trezit și să întrebe „Doamne, noi ce putem face astăzi pentru Tine?”

protos. Nicolae Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni

Părintele Nicolae îi îndeamnă pe credincioși să respecte restricțiile impuse de autorități și să facă biserici în casele lor, atât în noaptea de Înviere, cât și de fiecare dată când simt nevoia comuniunii spirituale. Și să se roage pentru cei care acum se află în prima linie, în încercarea de a-i vindeca pe cei bolnavi.

Această perioadă este destul de tristă din punct de vedere spiritual și social, dar îi îndemn pe credincioși să asculte de Sfântul Sinod. Chiar dacă nu suntem de acord să rămânem în casă, consider că putem să facem din casa noastră o biserică vie și, unindu-ne toți în rugăciune la miezul nopții, în noaptea Sfintelor Paști, cântând „Hristos a înviat!”, vom face o biserică universală, vom face o biserică în lung și în lat, dintr-un capăt al țării și până în celălalt și dintr-un colț în altul. Să nu înceteze să se roage cu nădejde pentru că așa cum Hristos ne-a adus nădejdea Învierii, așa avem nădejdea că această boală va trece și să nu îi uite în rugăciunea lor pe cei bolnavi și pe cadrele medicale. Învierea lui Hristos să coboare în sufletele lor și să-i facă mai buni, mai aplecați spre cei care sunt în suferință. Să nu se gândească doar la ei, să se gândească și la aproapele lor care poate nu are nimic pe masă. Hristos a înviat!

protos. Nicolae Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni