Asfalt în strat gros, negru și lucios, s-a așternut proaspăt prin centrul orașului Roman și pe bulevardul Nicolae Bălcescu. Întrebat de calitatea lucrării, un specialist în infrastructură ne-a spus că ar da lucrării nota 8 din 10, ceea ce nu poate fi decât de bine dacă ținem cont de istoria asfaltărilor mușatine. Danlin XXL, firma care a efectuat lucrarea de pe E85 cu finanțare de la CNAIR și cea de pe ocolitoarea Roman-Vest pe banii administrației locale, a folosit asfalt de tip MASF (mixtură asfaltică cu bitum modificat stabilizat cu fibre), un material care se folosește la infrastructura rutieră intens utilizată, de tipul autostrăzilor, și care, deși e mai grunjos, se „închide” în timp datorită traficulului, adică devine mai bun odată cu trecerea timpului. Ca vinul.
Dacă din punct de vedere a realizării lucrării specialiști spun că nu (prea) există semne de îndoială, oportunitatea lucrării ne duce cu gândul la treaba neaoș românească făcută în prag de alegeri și care nu rezolvă câteva probleme arzătoare ale traficului. Mai mult, acoperă un eșec anterior.
Asfaltul care acoperă eșecuri anteriore
Bulevardul Nicolae Bălcescu a fost asfaltat la începutul mandatului actualului primar, Lucian Micu, și au curs râuri de biți pe net despre calitatea lucrării. Asfaltul a fost turnat de firma romașcană IMROM SA, al cărei acționar și administrator, Mihai Haivas, era mai preocupat să arate fundul jurnaliștilor decât de calitatea lucrărilor. Romașcanii au râs cu un ochi și plâns cu celălalt la vedea angajaților IMROM curățând asfaltul cu crengi înainte de efectuarea unor reparații. Primăria a dispus teste de laborator care, conform declarațiilor primarului, au arătat că nu s-a folosit tocmai piatra care trebuie, dar subiectul a trecut ușor în uitare. Împăcată cu situația, administrația locală a contractat ulterior ridicarea gurilor de canal la nivel, de neînțeles pentru bucșele suspensiilor mașinilor ce tranzitează zona de ce această ridicare la cotă nu a fost prinsă în lucrarea de asfaltare. Acum, noul strat de asfalt, acoperă, negru și fălos, toate lucrările anterioare, indiferent de calitatea lor.
Sensul giratoriu de la intrarea în Roman dinspre Bacău a fost asfaltat tot de IMROM S.A., mai marele edil al orașului susținând că, din motive de trafic intens, constructorul a hotărât să folosească un asfalt special, cu celuloză. Surprinși de dărnicia constructorului, specialiștii au ridicat din sprânceană la vederea asfaltului basculat și întins cu tehnică demnă de anii ’90, în stilul vălurit. Acum și în sensul giratoriu de la Favorit se întinde plăcut vederii un strat de asfalt negru și gros.
Practic, în ambele situații, noul strat de asfalt acoperă cheltuirea nechibzuită a banilor contribuabililor romașcani, bani cheluiți cu sârg de administrația locală pe lucrări de proastă calitate.
Asfaltul se așterne frumos, problemele rămân
Ca un ied lipsit de griji, noua mare asfaltare sare cu inocență peste orice obstacol îi iese în cale. Urmărind investiția CNAIR de la nord la sud, primul obstacol evitat cu nonșalanță este trecerea la nivel de cale ferată, care rămâne așa cum s-a stabilit, adică plină de neputința organelor de a impune celor care o administrează să nu-și mai bată joc de fraierii plătitori de roviniete. În schimb, politicienii ne invită să visăm la o pasarelă ce urmează a fi construită cândva, într-un viitor utopic în care politicienii chiar se țin de promisiuni.
Al doilea obstacol este podul de peste râul Moldova, la care lucrările au început de ceva timp dar pare că lucrarea se face pe îndelete bucăți: mai întâi s-au înlocuit parapeții, apoi s-a turnat asfalt, urmează a se lucra și la rosturile de dilatare. Asfaltarea podului s-a făcut cu circa un an în urmă, ocazie cu care Ionel Arsene, președintele CJ Neamț, nu a ezitat să se pozeze ca marele salvator al suspensiilor mașinilor ce tranzitează zona. Până să se ajungă la repararea rosturilor, pe alocuri asfaltul s-a plictisit să tot fie călcat și și-a luat tălpășița, lăsând în loc (deocamdată) mici surprize pentru șoferi.
PCR-ul modern
PCR adică pile – cunoștințe – relații. Pe vremea împușcatului, PCR-ul îți punea carne pe masă, te ferea de statul la cozi sau îți garanta un loc de muncă călduț. Acum PCR-ul îți pune asfalt pe drum.
Când s-a turnat asfalt pe podul de la Horia la guvernare era PSD, iar Ionel Arsene a susținut că lucrarea se face datorită intervențiilor făcute de el la CNAIR. Lauda de sine a fost însoțită de hashtag #faptenuvorbe, poze pe facebook și tot tacâmul comunicațional. Roata s-a rotit și la guvernare e PNL, iar deputatul Laurențiu Leoreanu susține că datorită intervenției sale la ministru se așterne asfaltul pe acest tronson din E85. Fără hashtag, Lucian Micu se pozează alături de prefectul George Lazăr pe șantierul în desfășurare.
Dincolo de lăudabilele intenții de a-i face pe plac alegătorului romașcan, putem trage concluzia că sistemul e defect și se menține așa cu complicitatea tuturor celor care ajung vremelnic la ceea ce ei numesc putere (noi am prefera să spunem că le-a venit rândul să slujească interesele comunității) pentru că dacă folosirea banului public s-ar face strict după criterii obiective nu ne-ar mai putea spune „vezi, ți-am turnat asfalt”. Din izvorul nesecat al Facebook-ului a izvorât la un moment dat afirmația „să lauzi primarul că a turnat asfalt e ca și cum ai lăuda bancomatul că ți-a dat bani„, dar exemplele de mai sus demonstrează că indiferent de necesitatea unei comunități, asfaltul se așterne doar dacă ai parlamentar/politician influent.