Istoricul Cristian Troncotă: “Va veni timpul când cei care-au făcut poliție politică represivă în democrație vor răspunde”

de | 28/03/2016 | Cultură, Frontpage, Local

Ediția din acest an a simpozionului ”Basarabia, străvechi pământ românesc” a avut un invitat de marcă: profesorul universitar Cristian Troncotă, doctor în istorie militară, fost decan al Facultății de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații (Academia SRI) și, în prezent, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” Sibiu. Cristian Troncotă a lansat, la Roman, cea mai recentă carte a sa: Duplicitarii. Volumul aduce în atenție duplicitatea și trădările din cadrul Securității, dar și consecințele acestor fapte asupra poporului. Profesorul Cristian Troncotă a vorbit, pentru #inroman.ro, despre tânăra genraie, dar și despre ce înseamnă condamnările unor torționari, la aprope trei decenii de la Revoluție.

“Cei care au hotărât acest număr mic de ore în curicula de istorie, nu știu dacă au gândit suficient de profund.”

Teo Rusu: Cât de important este să știm adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în istoria recentă a României?

Prof. Cristian Troncotă: Important este să citiți; pentru că materiale, documente, scrieri de sinteză, analitice, de evaluare s-au făcut. Problema este că ele au un circuit destul de restrâns. Gândiți-vă la mine, acum am mai scos o serie de 500 de exemplare; deci, în total, am 1.500 de exemplare. Nu se trăiește din așa ceva. Problema este să faci de așa natuă încât să nu mai aduci bani de acasă.

Teo Rusu: Revenind la tânăra generație, ar trebui predat la școală mai mult decât se face acum despre istoria noastră?

Prof. Cristian Troncotă: Cei care au hotărât acest număr mic de ore în curicula de liceu, curicula de istorie. Nu știu dacă au gândit suficient de profund. Ei trebuiau să gândească care vor fi consecințele. Tinerii au… noi nu am avut această posibilitate. Noi trebuia să mergem la arhive, trebuia să mergem în biblioteci, stăteam la coadă, găseam, nu găseam cărțile la raft, în depozit, să ne documentăm. Ei acum butonează și găsesc foarte multe documente, foarte multe articole, studii de bună calitate despre o temă sau alta.

Teo Rusu: Problema este să fie educați să aleagă ce e de calitate….

Prof. Cristian Troncotă: Asta e. Mulți sunt nenumlțumiți de numărul acesta foarte mic de ore și vor să se documenteze în plus. Înseamnă că interesul îi duce. Și în momentul în care faci ceva cu un interes, cu o sete de cunoaștere, pătrunde mult mai bine în bagajul acela de cultură generală decât dac-ai fi îndopat în fiecare zi și…. ”ooo, iar mă duc la istorie, iar îmi bagă în cap nu știu ce date, nu știu ce cronologii.” Așa, ai tu posibilitatea, din interesul de a te documenta, să mergi pe ceea ce te interesează. Și am stat de vorbă cu foarte mulți și spun că nu au nicio problemă; oameni studioși, citesc. Pentru că acum, să fim serioși. DIntr-o generație de liceeni, nu ies toți istorici. Dacă iese unul – doi e mult deja. Iar cultura generală, cultura istorică ți-o poți face foarte bine, nu mai stai prin biblioteci, prin arhive. Acum stai direct la calculator, cauți și te documentezi foarte, foarte bine. am văzut niște documente formidabile. Seria de documente de la Comisia senatorială pentru decembrie ‘89… păi dumneavoastră chiar credeți că eu am avut timp să mă duc la Parlament, să mă rog de ei să deschidă? le-au publicat pe internet. Eu n-am timp să le parcurg pe toate. N-am timp, dar le găsesc acolo. Am comisia Bogomolov, am căutat acolo și, sincer vă spun, n-am avut timp să le studiez pe toate. Posibilitățile de documentare sunt mult mai bune, mai performante decât generația mea. Când eu eram tânăr mergeam cu revistele de istorie de la Academie, de la Institutul ”Nicolae Iorga”… baletam pe-acolo; când le găseam, veneau cei din ani mai mari, le luau ei pentru licență. Documentarea era o problemă. Acum nu e nicio problemă. Acum, singura problemă e timpul și nu plăcerea de a studia. Tinerii sunt interesați, tinerii studiază. Studenții mei mă sperie, câteodată, cât pot ei să cuprindă. Eu numai o temă le dau și, săptămâna viitoare, discut cu ei, așa, parcă aș discuta cu niște experți. Vă spun cu toată sinceritatea, eu cred în tinerii aceștia.

“Există poliția politică represivă, și cine-o face în structurile totalitare, să răspundă, dar și cei care-o fac în structurile democratice, să răspundă și ei.”

Teo Rusu: Ce părere aveți de condamnarea torționarului Vișinescu și de procesul lui Ficior?

Prof. Cristian Troncotă: Eu am spus de acum zece ani. E o prostie. În Anglia, Melita Norwood, o mare fiziciană, care lucra într-un laborator de experimente de fizică atomică și lucra în domeniul fizicii nucleare, toate rezultatele laboratorului le transmitea la ruși, din propria inițiativă. Și acum, la 77 de ani, a dat un interviu și a recunoscut lucrul acesta: ”Le-am dat la ruși din convingere. Asta a fost convingerea mea, că rușii trebuie să cunoască ultimele cercetări în domeniul nuclear, ca să aibă și să fie pregătiți, la fel ca ceilalți. Pentru că, dacă vor rămâne în urmă, fiindcă aveau posibilități reduse de a finanța cercetarea, și capitalismul îi va devora.” Acolo erau secrete de stat! Și britanicii au spus nu; peste 65 de ani este limita de vârstă unde poți să răspunzi în fața justiției, chiar și în caz de infracțiune de înaltă trădare. E o tâmpenie să iei un om la 87 de ani și să îl aduci în fața justiției. Ei erau niște indivizi selectați din rândul celor care puteau să bată și care trebuiau să bată, fiindcă așa era sistemul: Să nu-I lași pe dușmanii acesștia de clasă să vorbească între ei, să facă cine știe ce. Pentru că acolo erau legionari care spuneau rugăciuni, liberali care-și învățau colegii limbi străin… La Sighet a fost încarcerat cel mai mare istoric al nostru – după Nicolae Iorga – George Brătianu. Și să-l lași pe Brătianu să moară în pușcărie? De ce? Că au venit comuniștii și i-au spus: ”retrage ce ai scris și scrie un studiu că Basarabia nu e a României”. Și a spus: ”Nu contează ce spun eu, ca istoric, realitatea este că Basarabia e pământ românesc”. Maniu era om să înfunde pușcăriile comuniste? Pentru ce? Făcuse marea unire. Și a murit Iuliu Maniu și a venit un individ de ăsta ca Ficior: ”ce-ai făcut, mi-ai făcut beleaua asta…„ Și l-a luat de picioare și l-a dus singur, îi bălăngănea capul. Asta s-a întâmplat atunci. Ce Ficior? Pentru asta îi selecta, să fie niște bestii. Ceilalți au trădat secrete, prin trădarea lor au echilibrat balanța. Dar trădarea e tot trădare. Pacepa l-a trădat pe Ceaușescu. Și asta tot trădare e. Securitatea și-a luat mâna de pe Ceaușescu. Aia e trădare. C-a fost bine, c-a fost rău… nu știu.

În 1997 a fost legea care a spus deconspirarea Securității ca poliție politică. Din momentul acela au avut toate documentele pe masă. Câți ofițeri de Securitate au depistat că sunt călăi, că au făcut crime contra umanității? Acum, Ficior (n.r. – Ion Ficior, fost comandant al lagărului Periprava) și Vișinescu (n.r. – Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat la 20 de ani de închisoare). În primul rând, că ei nu erau ofițeri de securitate, erau plutonieri de miliție, gardieni la pușcării. Dar eu întreb, înc-o dată, câți ofițeri de Securitate, din 1997 și până acum, au fost depistați că au încălcat drepturile omului? Asta vreau să vă spun. Eu am avut zece ani acea arhivă pe mână și știu. Documentele cele mai importante ale Securității nu sunt la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Au rămas la structurile actuale care răspund de probleme reale de securitate națională. Acolo sunt cazuri din astea… într-adevăr, de poliție politică. Pentru că poliția politică o fac toate serviciile de informații. înseamnă apărarea regimului. Adică apărarea Constituției. Dacă vine cineva și uneltește contra regimului, deci contra Constituție, are de-a face cu mine, pentru că eu sunt poliția politică. Există poliția politică represivă, care înseamnă că eu, ca șef politic, președinte sau prim-ministru, îi dau ordin structurii de informații pentru securitate din responsabilitatea mea să folosească metode și mijloace specifice ca să îmi umilesc, să îmi înving, să bag la pușcărie adversarul politic. Aia e poliție politică represivă. Și cine-o face în structurile totalitare, să răspundă, dar și cei care-o fac în structurile democratice, să răspundă și ei. Va veni timpul când cei care-au făcut poliție politică represivă în anii regimului democratic, vor răspunde în fața legii. Pentru că aceeași comisie care astăzi studiază problemele de poliție politică represivă ale securității, într-un viitor… fizic se va duce generația securiștilor și vor urma cei care au executat acțiuni de poliție politică represivă în anii democrației.

Teo Rusu: O ultimă întrebare: cine v-a convins să veniți la Roman?

Prof. Cristian Troncotă: M-a convins fiica mea, Miruna, care a colaborat cu domnul profesor Ovidiu Albert, și care mi-a spus: nu cumva să nu te duci la Roman. Și, dacă mi-a zis fiica mea, care m-a depășit cu mult, e lector la SNSPA, are și patru volume de poezie scrise, este și cercetător sociolog, politolog, analist politic, face analize pe securitatea în Balcani. Dacă ea m-a depășit, eu acum trebuie să o ascult pe ea.

Galerie foto

Articol scris de Teo Baciu

Jurnalist din 2007, cu experiență în presa locală și națională, bursieră în 2014 a programului "Bursele Europene pentru Jurnaliști în Dialog", coautor al portalului național justitiecurata.ro, premiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul concursului "Reporter și blogger european".

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele articole

se incarca

Cele mai citite articole

se incarca