Freedom House România a lansat marți, 26 aprilie, raportul pe 2015 privind ”Recuperarea prejudiciului și confiscarea bunurilor dobândite prin infracțiuni”. Conform inițiatorilor, ”raportul își propune să facă o radiografie a situației recuperării prejudiciilor produse statului român și confiscării bunurilor dobândite ilegal (…). Criza economică a pus acut această problemă, și nu doar în România. Cetățenii au făcut sacrificii, salariile au scăzut și a apărut întrebarea firească: recuperează statele banii furați?”

Pentru reprezentanții Freedom House demersul pentru realizarea acestui raport nu a fost lipsit de impedimente. ”Am observat o carență în ceea ce privește modul de înregistrare și de gestionare a datelor referitoare la recuperarea prejudiciului, în special la nivel de instanțe de judecată. „Nu deținem date statistice în acest sens” sau „în lipsa unor evidențe electronice, ar fi nevoie de o verificare manuală a fiecărui dosar în parte, ce ar îngreuna/bloca activitatea compartimentelor Arhivă și Registratură, sens în care nu vă putem oferi astfel de informații” sunt răspunsuri întâlnite adesea. În afara îngreunării unor demersuri de cercetare precum cel de față, răspunsurile subliniază dificultatea prin care se poate obține, la nivel centralizat, în lipsa deținerii unor evidențe statistice adecvate, o situație clară în privința recuperării prejudiciilor decise de instanțele românești”, se arată în raportul realizat de Freedom House România.

Din documentul de aproape 30 de pagini, care se regăsește integral pe justitiecurata.ro reiese faptul că în anul 2015, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău nu a dispus nicio măsură asigurătorie. În schimb, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț a dispus, în 2015, măsuri asigurătorii în valoare totală de 1.168.192 lei, din care sechestre pentru corupție, evaziune fiscală și spălare de bani – 785.645 lei. Concluzia analizei Freedom House referitoare la dispunerea măsurilor asigurătorii este următoarea: ”Pe lângă DNA, măsurile asigurătorii semnificative sunt instituite mai degrabă de parchetele de pe lângă tribunale decât de cele de pe lângă curți de apel, un lucru explicabil prin competența de investigare a infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani și de mică corupție ce le aparține. O altă observație relevantă este că niciunul dintre cele 12 parchete care au instituit măsuri asigurătorii semnificative nu este din Moldova”.

În schimb, Curtea de Apel Bacău (inclusiv instanțele arodante) a dat, în 2015, 174 de sentințe definitive privind recuperearea prejudiciului, sentințe prin care s-a dispus recuperarea a 10.785.606 lei. În același interval de timp au fost date 293 de hotărâri judecătorești definitive, prin care s-a dispus confiscarea a 4.776.720 de lei.

La nivelul Judecătoriei Roman au fost, în 2015, au fost 125 de sentințe penale prin care s-a dispus confiscarea specială a sumei totale de 5.447,14 lei. Au rămas definitive 101 sentințe de confiscare, prin care s-a dispus confiscarea în sumă totală de 4.904,64 de lei.

”În anul 2014, în timpul cercetării judecătorești, mai multe instanțe au decis instituirea de sechestre asigurătorii care nu fuseseră luate de parchete în timpul urmăririi penale. Este foarte posibil ca această practică să vizeze dosare mai vechi, începute într-o perioadă în care luarea măsurilor asigurătorii nu era o prioritate. Dintre toate curțile de apel, singura care a dispus măsuri asigurătorii în timpul cercetării judecătorești este Curtea de Apel București. În ceea ce privește tribunalele, se remarcă din acest punct de vedere tribunalele Iași (26), Arad (10) și Neamț (9)”, reiese din același document.