”Periplu prin istorie în opinci și cu suman” este denumirea unei noi expoziții care așteaptă vizitatorii la Casa Fălcoianu de pe strada Cuza-Vodă, fiind o acțiune a muzeografilor din cadrul Muzeului de Istorie Roman. Simpozionul cu aceeași temă a avut în ziua de Dragobete, iar muzeul are ușile deschise pentru oricine este dornic să vadă costume populare de odinioară, haine care etalau statutul social al celui care le purta, dar și obiecte pe care acum le mai găsim în podurile caselor bătrânești sau expuse ca obiecte decorative, în cazurile fericite în care proprietarii și-au dat seama de valoarea acestora. Muzeograful Iulia Butnariu a vorbit, în alocuțiunea de început, despre modul alarmist și fals, în opinia ei, în care unele persoane din presă descriu orașul, cafiind bun ”de casat”. Iulia Butnariu a dat exemple depsre activitățile numeroare din oraș și despre preocupările unor oameni dedicații muncii lor, dar și comunității din acest oraș.

Pornind de la colecția etnografică din cadrul Muzeului de Istorie Roman, adăugând piese din patrimoniul Muzeului de Etnografie Piatra Neamț și Muzeul Municipal Pașcani, expoziția  urmărește punerea în valoare a unor piese de port reprezentative pentru modul de viață din spațiul rural.

Noi avem o colecție etnografică deosebit de bogată și trebuie să-i mulțumesc domnului profesor Mihai Andone, care este unul din cei mai importanți donatori, îmbogățind patrimoniul muzeului de Istorie cu piese numeroase și importante de etnografie și nu numai. în fotografii vechi sau în cărți poștale ilustrate, chiar din perioada interbelică și din perioada războiului vedem oameni îmbrăcați în port popular pe străzile orașului. Acest fapt indică o permanentă influență între mediul rural și mediul urban. Așa că să lăsăm deoparte sensibilitățile gen: noi suntem doar spațiu urban ș ne miroase atunci când vedem o opincă sau un suman, cu atât mai mult cu cât aceste piese vestimentație etalate astăzi, ca și multe alte obiecte reprezentative ale modului de viață din spațiul rural tind să dispară pentru că ele sunt ieșite din uzul curent, după cum ies pe cale naturală și meșterii și nu mai au pe cine să învețe. Sper ca aceaastă motivație să fie bine înțeleasă de publicul romașcan și de cei care promovează idei nelalocul lor și care sper să fie doar rezultatul unui deficit de informare sau de pregătire, a afirmat Iulia Butnariu.

Prezentarea expoziției a fost făcută de muzeograful Relu Butnariu, care a vorbit despre zona din care provin costumele populare, dar și  celelalte obiecte expuse.

„Portul popular a reprezentat unul din elementele care a definit identitatea unui popor, a unei regiuni geografice, zone sau sat. pe lângă marcarea apartenenței la o anumită comunitate și funcția practică de protejare a corpului, costumul popular a avut și alte funcții: de diferențiere a sexelor, a vârstei, de subliniere a statului social și de evidențiere a ocupațiilor celor care purtau diferite piese de vestimentație. Expoziția actuală a pornit de la colecția etnografică destul de consistentă aflată în patrimoniul Muzeului de Istorie Roman. De altfel, publicul romașcan este familiarizat cu demersurile noastre de a propune periodic, măcar o dată pe an, o manifestare care să valorifice către public această colecție. De această dată am propus o colecție care să ilustreze portul de iarnă venind cu piese reprezentative din modul de viață din spațiul rural din zona cuprinsă între Siret, valea Moldovei și valea Bistriței.”

Latura expozițională permite înțelegerea modului în care piesele au fost realizate, fazele de lucru – de la material primă până la produsul finit, dar și contextul social și de mentalitate în care se încadrează. În cadrul simpozionului s-a vorbit și despre cum bunicii și străbunicii aveau diferite tipuri de haine, unele de lucru, altele, lucrate cu mai mare grijă și atenție la detalii, pentru sărbători și evenimente deosebite, dar și cum între același tip de obiect existau diferențe sau asemănări, în funcție de comunitate.

Cămășile femiești din zona Pașcani sunt cele două tipuri care se găsesc și în zona Iașului: este vorba de cămașa cu altiță încrețită la gât și cămașa cuplată. Cămășile bărbătești sunt de duă feluri: cămăși croite drepte, dintr-o singură bucată, numite și cămeșoaie, și cămăși cu poale. Costumul bărbătesc este completat de ițari, opinci cu obiele în picioare și căciulă din piele de miel pe cap. Cingătorile, năfrămile, cojoacele, sumanele, traistele, opinci și obiele constituie piesele comune la costumul bărbătesc și femeiesc, a explicat Daniela Calistru, director Casa de Cultură Pașcani.

Expoziția  ”Periplu prin istorie în opinci și cu suman” este deschisă tuturor  celor care vor să se întâlnească cu o parte din trecut sau să își amintească ”cu nostalgie de copilărie și de bunici”, așa cum a spus deputatul Laurențiu Leoreanu, prezent la simpozion.