Nu de puține ori, mai ales în discursurile politicienilor de opoziție, am auzit despre invocarea unei piedici în accesarea fondurilor europene din perioada 2014 – 2020: acreditarea autorităților de management. Desemnarea acestor organisme trebuie făcută la nivel național, autoritățile de management reprezentând cureaua de transmisie a banilor europeni de la Bruxelles la beneficiarul final, indiferent dacă acesta se află la București, Roman sau la Valea Ursului. După cum aflăm chiar din denumirea programului (Programul de Finanțare 2014 – 2020), România, la fel ca toate celelalte țări europene, ar fi trebuit să acceseze bani încă de acum  trei ani. Însă România pare să repete greșeile din exercițiul de finanțare 2007 – 2013: se mișcă greu, se blochează în propia birocrație și inventează tot felul de bariere în calea doritorului de fonduri europene. Despre birocrația de care se lovește cel care vrea să acceseze un proiect european, înRoman.ro a scris și aici (în a doua parte a articolului).

Revenind la autoritățile de management, acestea se desemnează în șase pași. Legislația aferentă pentru desemnarea acestor autorități a fost adoptată, la nivel european, în decembrie 2013 (Regulamentul UE nr. 1303). România trebuia să preia legislația europeană, să o adapteze la specificul local și să o aprobe. Procesul a  durat până în mai 2015 (Hotărârea de Guvern 398), adică aproape un an și jumătate! Și, după schimbarea structurii Guvernului, a fost actualizată. Aceasta este ordinea respectării celor șase pași:

1. Nominalizarea autorităților implicate în managementul și controlul banilor europeni.
2. Elaborarea pachetului de desemnare pentru fiecare program operațional (care cuprinde, printre altele, strategiile și politicile anti-fraudă).
3. Transmiterea acestui pachet către organismul de audit independent, în cazul României către Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi.
4. Autoritatea de Audit analizează pachetul de informații pentru a emite o opinie.
5. O comisie interinstituțională emite, având la bază opinia Autorității de Audit, decizia privind desemnarea autorităților de management.
6. Comisia Europeană este notificată cu privire la desemnarea autorităților de management.

După ce se termină toată această procedură, România poate trimite spre decontare facturi pentru proiectele implementate pe fiecare dintre acele programe care au o autoritate de management desemnată.

Care este situația la momentul iulie 2017?

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) se laudă cu trei autorități de management desemnate. Însă este vorba despre programe în care este implicat cel puțin un alt stat membru, ceea ce ne face să întrebăm dacă nu cumva acele desemnări au fost făcute mai repede la solicitarea țărilor partenere.

Așadar, Ministerul Fondurilor Europene ne spune că din șase pași au fost făcuți trei. Din decembrie 2013 există legislația europeană pentru Programul de finanțare 2014 – 2020, din mai 2015 are și România o asemenea legislație, până în iulie 2017 s-au parcurs doar jumătate dintre etapele pentru autoritățile care să administreze, la nivel național, banii europeni. Să ne mirăm, așadar, că absorbția va fi foarte mică? Și că noile reguli ne vor dezavantaja în anii următori?

Din timp în timp, de la Bruxelles vin semnale de îngrijorare și suntem aplaudați pentru fiecare pas mic, ca un  părinte care se bucură pentru mersul nesigur al copilului care abia învață să meargă. Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a atras atenția de mai multe ori că România este cu temele nefăcute.

”Pentru perioada 2014-2020, asa cum am spus in repetate randuri, ma ingrijoreaza startul lent in implementarea proiectelor. Pana in momentul de fata, Romania are o rata de absorbtie de 0% a fondurilor europene din exercitiul bugetar 2014-2020, insa stiu ca autoritatile din Romania depun eforturi sustinute in acest sens iar in ceea ce ne priveste, Comisia Europeana a fost si va ramane un sprijin pentru Romania, asa cum o facem de altfel, pentru toate celelalte state membre cand intampina dificultati.”
declarație comisar european Corina Crețu, 2 august 2016 (sursa: HotNews.ro)

„Ne aflam la jumatatea exercictiului financiar, in anul 2017, cele 23 de miliarde de euro alocate ar fi putut fi accesate. Pentru toate guvernele a fost o povara, aceea de a incheia exercitiul financiar 2007-2013 in paralel cu lansarea programului 2014-2020, dar totusi ne aflam la zero la suta in ceea ce priveste fondul de dezvoltare regionala si fondul de coeziune. Ma ingrijoreaza in continuare acest lucru.”

declarație comisar european Corina Crețu, 8 mai 2017 (sursa: HotNews.ro)

Marți, 11 iulie, după întâlnirea cu premierul Mihai Tudose, mesajul a fost cam același, dar îmbrăcat în note mai blânde.

„România are la dispoziţie o imensă oportunitate de investiţii pentru a impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Progresele înregistrate recent sunt îmbucurătoare, dar este necesară în continuare o intensificare a eforturilor din partea autorităţilor române pentru a compensa startul lent în implementare, de la începutul perioadei curente de programare. Suntem mulțumiți de eforturile recente ale guvernului de accelerare a implementării fondurilor şi țin să îl felicit pe domnul prim-ministru pentru angajamentul de a simplifica sistemul de implementare, ce va uşura viaţa beneficiarilor. Contăm de asemenea pe susţinerea noului guvern pentru îndeplinirea condiţionalitătilor ex-ante, acele condiţii necesare pentru eficientizarea investiţiilor şi continuarea luptei împotriva fraudei şi a corupţiei. Acestea sunt esenţiale pentru ca România să continue a fi o destinaţie atractivă pentru orice fel de investiţii, inclusiv cele din fonduri ale Uniunii Europene.”

declarație comisar european Corina Crețu, 11 iulie 2017 (sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România)

În fapt, autoritățile europene nu-și fac mari iluzii și speră doar ca luna septembrie să fie prima lună în care să aibă cu cine lucra pe partea de management și control, pe toate programele operaționale. Pentru că partea română a informat Comisia că se așteaptă la avizul final al Autorității de Audit în timpul verii; iar vara este deja la jumătate.

De ce durează totul atât de mult?

Fiindcă, deși vorbim despre bună-starea unui popor întreg, cei responsabili cu urmarea celor șase pași nu au a se teme de nimic. Nu există sancțiuni dacă, în loc să redacteze un raport într-o săptămână o fac în două luni, spre exemplu. O spune chiar Curtea de Conturi a României, instituție din care face parte Autoritatea de Audit, adică autoritatea care se chinuie din luna aprilie să emită opiniile. (vezi pasul 4 de mai sus).

Ce se întâmplă cu micul  antreprenor, cu micul fermier sau cu primăria care vrea dezvoltare prin bani europeni?

Teoretic, totul ar trebui să meargă ca pe roate: solicitanții declarați eligibili pot primi sumele aferente proiectelor din bugetul național, fără să-i intereseze de bâlbâielile de la centru. În fapt, autoritățile române nu au nici toate ghidurile de finanțare gata așa că, pe multe axe de finanțare, solicitanții stau cu proiectele în sertar și așteaptă. Evident, de la București lucrurile se văd altfel.

Cum riscăm să pierdem banii europeni înainte de a-i accesa

Comisia Europenă a schimbat un pic regulile jocului pentru acest exercițiu financiar. Astfel, o evaluare de absorbție se va face la mijlocul exercițiului financiar (sfârșitul anului 2018), lucru care nu s-a întâmplat în exercițiul financiar anterior. Conform unor surse ministeriale, țara care va înregistra la acel moment o absorbție de mai puțin de 65% din fondurile destinate, nu va mai primi niciun ban începând cu 2019. Dacă gradul de absorbție se va înregistra între 65% și 85% vor exista corecții. Despre această regulă, politicienii naționali nu suflă o vorbă. Raportul de progres va trebui trimis Comisiei Europene cel târziu în august 2019. Atunci vom afla cel mai clar dimensiunile competenței și bunei-credințe ale guvernanților noștri; ale celor care au fost și ale celor care sunt.