La fiecare inundație în zona Romanului vedem același tablou: o suită de oameni cu funcții care vin pe podul de la Ion Creangă, se uită cu o mină gravă la apa Siretului, schimbă vorbe între ei, dau asigurări presei că „vor face tot posibilul”, după care pleacă. S-a întâmplat la fel și duminică, 1 iulie, când pe podul rutier dintre Cotu Vameș și Ion Creangă au oprit mai multe mașini din care au coborât reprezentanții a cel puțin șapte instituții locale, județene sau centrale: primarii de Horia și Ion Creangă, un director de la Consiliul Județean (CJ) Neamț, un reprezentant de la Apele Române, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț, subprefectul județului, prefectul județui, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență Neamț. Nu putem anticipa ce vor rezolva sau ce nu vor rezolva cei prezenți duminică pe pod, însă e un scenariu pe care l-am văzut de multe ori.

Autoritățile caută o soluție pentru acest pod de mai bine de zece ani, dar nu au reușit să se pună de acord, deși de-a lungul anilor pentru lucrările de reabilitare au militat mai mulți parlamentari nemțeni și alți șefi de instituții din Neamț. Duminică, discuția despre podul de la Ion Creangă a început în cadrul ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Neamț.

În această ședință s-a pus în discuție problema podului de la Ion Creangă, problemă care este veche, pe care o cunoșteam și s-au conturat din nou cele două variante (adoptarea unei hotărâri de Guvern sau a unei legi organice). Lucrurile sunt avansate, oricum, în sensul derulării unor proiecte prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț și sperăm ca într-o perioadă relativ scurtă de timp să finalizăm varianta care este mai benefică. Experții își vor spune cuvântul, dar nu mai e nevoie de alte studii, se analizează cele existente deja.

Daniela Soroceanu, prefectul județului Neamț

Podul de la Ion Creangă a beneficiat de lucrări de reabilitare la începutul anilor 2000, dar mai multe greşeli tehnice şi inundaţiile care au fost în zonă au dus, în final, la o slabă rezistenţă a podului. Conform tuturor studiilor, trebuie defrișată o suprafaţă de aproximativ 16 hectare, care conţine vegetaţie ce împiedică scurgerea optimă a apei în zona podului de la Ion Creangă. Din această cauză, Siretul a provocat, în timp, numeroase distrugeri în satele situate de-a lungul râului şi a afectat podul rutier. CJ Neamţ a alocat de mai multe ori sume considerabile pentru reparaţii la pod, dar lucrările s-au dovedit ineficiente. Soluţia defrişării şi a îndiguirii malului a fost aprobată ca fiind cea mai bună, în condiţiile în care proiectul prevedea şi o împădurire, ca o protecţie suplimentară a localităţilor situate pe malul stîng al Siretului.

Primele demersuri pentru o înţelegere între CJ Neamţ şi Romsilva au avut loc în 2008, după inundaţiile din vara acelui an, dar cele două instituţii nu s-au înţeles.  O inițiativă legislativă din 2009 care avea ca scop un transfer de teren în urma căruia malul râului Siret putea fi întărit  a ajuns aproape de promulgare, s-a întors pentru reexaminare, după care, în 2013, a primit aviz nefavorabil de la Guvern. După acest eşec, s-a pus în discuţie iniţierea unui proiect de hotărâre de Guverrn, dar nici acest demers nu s-a finalizat, deşi, în ianuarie 2014, ministrul Apelor şi Pădurilor a solicitat o documentaţie completă de la Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, tocmai pentru a se întocmi un proiect de hotărâre.