Pe model “Alianța Vestului”, primarii din Moldova își fac alianța lor. Romanul inclus în alinață

687

După modelul mult discutatei asociație “Alianța Vestului”, primarii din Moldova își fac alința lor, numită “Moldova se Dezvoltă”. La noua structură intenționează să adere municipiile Iași, Suceava, Botoșani, Roman, Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc.

Într-o întâlnire la care au participat Mihai Chirică, primarul municipiului Iași, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, Cătălin-Mugurel Flutur, primarul municipiului Botoșani, Lucian Micu, primarul municipiului Roman, Dragoș Chitic, primarul municipiului Piatra Neamț, Ilie Boncheș, primarul municipiului Vatra Dornei și Mihăiță Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, s-a parafat constituirea alianței, avand drept obiectiv înlăturarea decalajelor majore de dezvoltare între estul si vestul țării.

Principala țintă a acestei alianțe este promovarea a doua proiecte de infrastructura cu fonduri asigurate de Comisia Europeană: Autostrada Est-Vest și Autostrada Nord-Sud, care sa lege Moldova de capitala țării. Primarii reclamă lipsa unei strategii guvernamentale coerente de dezvoltare și alocare a resurselor, lucru care a dus la această inițiativă.

Nu este prima alinață de acest fel din Moldova, mai există una care este chiar mai veche decât “Alianța Vestului”: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Euronest”. Deși slab mediatizată, Euronest a reușit să atragă de-a lungul timpului finanțări europene de aproape 70 milioane de euro, conform PressHub.ro în aproape zece ani de existență. Asociația a fost fondată de consiliile județene din Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Suceava și Botoșani, cu scopul inițial de a dota serviciile de urgență SMURD în județele menționate.

După ce a dotat SMURD, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Euronest” a valorificat oportunitatea accesării de fonduri europene și pe alte axe de finanțare care, inițial, nu fuseseră prevăzute, schimbându-și statutul în 2012. În 2013, „Euronest” a propus Guvernului să fie inclusă în mecanismul financiar „Investiții Teritoriale Integrate” (ITI), dar executivul de atunci a refuzat. Prin acest instrument, „Euronest” ar fi putut fi beneficiară de fonduri UE inclusiv, de exemplu, în sectorul de transport pe actuala programare europeană (2014 – 2020). Cu toate acestea, „Euronest” și-a continuat activitatea și a fructificat șansa fondurilor europene, implementând în special proiecte ce țin de infrastructura școlară, domeniul IT și mediul antreprenorial.

Abonează-te la newsletter!
Nu rata nici o știre! Trimitem un email în fiecare dimineață cu ultimele știri.
Te poți dezabona oricând.

Fii primul care află! Primești notificări imediat ce am publicat un articol.

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookies, altfel nu merge. Presupunem că doriți să-l vizitați în continuare, dar puteți renunța dacă doriți. AcceptVezi mai mult