Membrii Comisiei de transport din Parlamentul European (PE) vor veni în România pentru a înțelege mai bine de ce la noi este încă nevoie de construirea de unor autostrăzi. Afirmația aparține unuia dintre membrii acestei Comisii: Clotilde Armand – europarlamentar român membru al grupului Renew Europe (al treilea grup politic din Parlamentul European, din care face parte Alianța USR-PLUS) și nogiciator-șef din partea Renew pentru bugetul UE al anului 2020.

Sunt divergențe foarte mari de viziune între țările occidentale și celelalte țări. Prima etapă este ca vocea noastră, din est, să fie ascultată de noul Parlament. Și apoi de Comisie și de Consiliu. În occident se consideră că de-acum încolo va trebui să depindem mult mai puțin de transportul rutier și să nu mai construim autostrăzi. Noi, în est, spunem: “Atenție! Noi nu avem autostrăzi! Noi avem nevoie de ele.” Vom aduce în România Comisia de Transport să vadă cu ochii ei care este situația noastră. Ei vor înțelege, dar fondurile care vor putea fi cheltuite pe partea de transport rutier sunt din ce în ce mai puține. Pentru că suntem obligați să avem un procent al fondurilor de coeziune care este cheltuit numai pentru combaterea schimbărilor climatice.

Clotilde Armand, europarlamentar USR

Clotilde Armand a explicat că România trebuie, în același timp, să se concentreze pe a îmbunătăți transportul public cu trenul și de a crea în orașe sisteme de transport public local cât mai puțin poluante. 

Trebuie să îmbunătățim foarte mult nu doar infrastructura feroviară de distanță lungă, dar și transportul regional. Orașele noastre depind foarte mult de transportul rutier pentru că am ratat niște etape. Orașele trebuie să aibă un sistem de transport public mult mai bine pus la punct. Vor fi mult mai susținute de UE proiectele prin care orașele să construiască o infrastructură de transport public prietenoasă cu mediul. Noi trebuie neapărat să construim autostrăzile, sunt absolut necesare, Moldova trebuie neapărat conectată cu restul țării și cu restul Europei. Dar, în următorii ani, UE va susține mult mai mult proiectele care vor permite să reducem emisiile de carbon; inclusiv tot ce este transport local, transport regional, transport feroviar pe distanțe lungi. De aceea România trebuie să se grăbească să construiască infrastructură rutieră; cu cât timpul trece, cu atât finanțările pentru astfel de proiecte vor fi mai mici.

Clotilde Armand, europarlamentar USR

O parte a Comisiei de Transport care va veni în vizită în România se va duce în sudul țării pentru a vedea care este situația pe un alt segmnet al transporturilor.

În aprilie va veni Comisia de Transport. În proiectul pe care l-am depus aș dori ca o parte din Comisie să meargă în Moldova, să-și dea seama ei nevoia de autostrada A8. Și o parte de misiune va merge să vadă cum putem dezvolta transportul fluvial. Sunt foarte multe probleme pe Dunăre, sunt foarte multe locuri în care transportul fluvial nu funcționează în condiții normale și UE va fi gata să facă niște investiții mari pe partea aceasta. 

Clotilde Armand, europarlamentar USR

Eurodeputatul Renew Europe a adăugat că decalajele dintre est și vest se regăsesc și în alte domenii și că la creionarea bugetului european pentru anul 2020 s-au gândit măsuri pentru ca aceste decalaje să fie, pe cât posibil, estompate.

Avem decalaje în mai multe domenii. Vă dau un exemplu, care cred că este relevant pentru Roman, este legat de gestionarea deșeurilor. UE are ca obiectiv reciclarea a 60% din deșeuri. Și până la 15% să fie reziduale. Restul, până la 100%, este incinerat. În țări din vest se dorește renunțarea la incinerare. Dar în est – în România, Bulgaria sau Polonia – nu sunt deloc incineratoare, ci gropi de gunoi care nu respectă directive de mediu. Noi suntem în decalaj și nu putem sări etape în aceste domenii. În alte domenii am sărit etape; pe partea de telefonie, spre exemplu. De aceea avem nevoie în continuare de această politică de coeziune, în care fondurile sunt alocate fiecărei țări, nu trebuie să intrăm în competiție pentru a le accesa; pentru că avem acest decalaj care trebuie neapărat recuperat. Politica de coeziune permite ca țările care sunt mai puțin dezvoltate,  mai sărace, să aibă convergență economică către țările din vest. Politica de coeziune are ca obiectiv ca țări precum România sau Bulgaria să ajungă la nivelul țărilor mai bogate.

Clotilde Armand, europarlamentar USR

Bugetul pentru anul 2020 este primul buget votat de noul Parlament European (format după alegerile din mai 2019) și va aduce bani mai mulți pentrui educație, inovație, tehnologie, cercetare și lupta împotriva schimbărilor climatice.

Politica argară comună și Politica de coeziune aveau aproape 35% fiecare din bugetul total și tot ce este digitalizare, tot ce este inovație, tot ce este economie verde era mai puțin, în jur de 20%. Acum se face o schimbare de priorități și Ursula Von der Layen a spus că pentru Politica agrară comună și pentru cea de coeziune vom avea sub 30%, în jur de 29% și vom pune accent pe noua economia bazată pe noi tehnologii, pe combaterea schimbărilor climatice. Noi, cei de la Renew Europe, vrem combaterea schimbărilor climatice, dar fără să afectăm competitivitatea Europei. PE susține că da, ne trebuie această nouă economie, dar fără să scădem fondurile de coezine și pentru agricultură. Atunci, PE vrea o creștere a contribuțiilor statelor membre. Pentru că această fractură între est și vest este încă prea puternică ca să spunem că am depășit-o. În plus, dorim și am obținut o repartiție mai bună a banilor din programele de excelență între țările din est și din vest. Din Horizon2020 (un program care finanțează proiecte de cercetare și inovație), în Germania au ajuns 17% din fonduri, iar în România doar 0,45%. Noi nu reușim să avem proiecte suficient de competitive pentru a obține aceste fonduri. Și atunci, pentru proiectul pe anul viitor am încurajat Comisia să aibă o repartiție mai bună a acestor fonduri pentru ca centrele de cercetare din țările estice să fie încurajate să depună proiecte. Am reușit să obținem fonduri peste ce a propus Comisia și o metodologie pentru o repartiție mai bună a acestora.

Clotilde Armand, europarlamentar USR

Pe lângă bugetul pentru anul 2020, Comisia, Parlamentul și Consiliul European poartă negocieri pentru creionarea exercițiului multianual de finanțare, 2020 – 2027. Negocierile vor dura cel puțin un an, dar direcția este clară: mai mulți bani pentru protejarea mediului (indiferent de domeniu) și dezvoltare tehnologică. Mai exact, România, în 12 ani de când este membru UE trebuia să atragă banii pentru autostrăzi, fiindcă în următorii ani nu vor mai exista fonduri europene pentru astfel de investiții.