Cifrele pe care le primim zilnic de la Grupul de Comunicare Strategică au creat, după caz, panică sau controverse. În primele zile de pandemie, am publicat și noi, la fel ca și ceilalți colegi de presă, informații despre numărul zilnic de infectări. Simțean că trebuie să avertizăm populația cu privire la riscul de îmbolnăvire și cu evoluția situației în județul nostru. Dar problema era că nu puteam verifica informația. Trebuia să luăm de bun ce ni se transmitea dintr-o singură sursă.

La sfârșitul lunii martie, Ministerul de Interne a interzis comunicarea defalcat, pe județe, a cazurilor noi. Atunci am semnat o scrisoare deschisă, alături de alți colegi din țară din rețeaua PressHub, dar îmi amintesc că au fost mai multe inițiative similare. Tot atunci, la nivel de redacție am decis că toată informația pe care o vom oferi cititorilor noștri va fi verificată, cu specific local și pusă în context. Or, la acel moment, ceea ce oferea GCS nu îndeplinea niciuna dintre acestea condiții.

Apăruseră deja prea multe controverse în spațiul public, iar noi trebuia să rămânem un reper și un factor de echilibru. Prin urmare, ne-am îndreptat atenția către alte teme: problemele pe care le avea spitalul din localitate, măsurile de protecție, ordonanțele militare, alocările bugetare pentru materiale și echipamente sanitare. În martie, am făcut o scrisoare deschisă pentru ca administrația locală să aloce fonduri mai multe spitalului; iar acest lucru s-a întâmplat, alocarea fiind majorată cu 200.000 lei. Am fost primii care am scris despre focarele din spital, despre afacerile care s-au închis temporar, despre ce au făcut partidele în pandemie pentru a ajuta comunitatea (o miniserie cu câte un articol dedicat fiecărei formațiuni politice care a răspuns solicitării).

Între timp, GCS a revenit asupra deciziei privind centralizarea informației și a oferit din nou cifre despre cazurile nou-apărute la nivelul fiecărui județ. Dar noi nu am renunțat la deciziile editoriale anterioare. Mai ales că am testat acuratețea acelor cifre și rezultatele ne-au arătat că se nasc alte întrebări (fără răspuns): erau teste pozitive sau persoane pozitive? De ce nu exista o corelare între cifrele raportate de la o zi la alta? Nu ne puteam permite, ca timp și ca resursă umană, să verificăm zilnic dacă informațiile oficiale oferite sunt corecte sau de ce nu par a fi corecte. Și am continuat să informăm cititorii prin știri despre programul instituțiilor, prevederile importante ale ordonanțelor militare, acțiunile societății civile, decizii ale administrației locale. Am sesizat ministrului Sănătății că Spitalul Roman a devenit extrem de aglomerat din cauză că preia urgențele din tot județul (este spital non-Covid). La două zile după discuția telefonică, ministrul a făcut o vizită neanunțată la spital și a constatat situația chiar la fața locului.

Din luna mai am început o serie de articole intitulată “Oamenii comunității”, pentru că într-o perioadă atât de tulbure este nevoie de modele. Și dacă noi, cei din presă, nu facem asta, ocupă spațiul emisiunile de cancan, care etalează persoane irelevante, analfabete funcțional și fără busolă morală. 

Săptămâna trecută am început o nouă serie de articole: “Afaceri în pandemie”. Va fi publicată în paralel cu “Oamenii comunității”, dar această nouă serie va fi în format video și cu sprijin de la Google News Initiative, prin Journalism Emergency Relief Fund.

Vom continua cu monitorizarea activității parlamentarilor, pe care o facem semestrial, începând cu iunie 2017. Și ne gândim cum vom aborda cele două campanii electorale care bat la ușă și care vor fi atât de diferite de tot ce a fost până acum. 

Totul este la fel de nou și neobișnuit pentru noi ca pentru toți ceilalți. De aceea căutăm să oferim informații din cât mai multe perspective, astfel încât cititorii, chiar dacă nu sunt de acord cu unele lucruri, măcar să rămână cu o idee care să le stimuleze gândirea critică, atât de necesară în această perioadă.