Comisia Europeană a publicat astăzi strategia privind valul de renovări ale clădirilor pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor. Comisia își propune să atingă cel puțin o dublare a ratei de renovare în următorii zece ani și să asigure faptul că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor. Acest lucru va îmbunătăți calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădiri și utilizează clădirile, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, va stimula digitalizarea și va îmbunătăți reutilizarea și reciclarea materialelor. Până în 2030, ar putea fi renovate 35 de milioane de clădiri și ar putea fi create până la 160 000 de locuri de muncă „verzi” suplimentare în sectorul construcțiilor.

Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul de energie al UE și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, numai 1 % din clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an, astfel încât este esențial să se ia măsuri eficace pentru ca Europa să devină neutră climatic până în 2050. În condițiile în care aproape 34 de milioane de europeni nu își pot permite să își încălzească locuințele, politicile publice de promovare a renovărilor eficiente din punct de vedere energetic constituie un răspuns la sărăcia energetică, sprijină sănătatea și bunăstarea oamenilor și contribuie la reducerea facturilor la energie ale acestora. De asemenea, Comisia a publicat astăzi o recomandare adresată statelor membre, privind combaterea sărăciei energetice.

„Dorim ca orice persoană din Europa să aibă o locuință pe care să o poată ilumina, încălzi sau răci fără a intra în datorii sau fără a dăuna planetei. Valul de renovări ale clădirilor va îmbunătăți locurile în care muncim, trăim și studiem, reducând în același timp impactul nostru asupra mediului și asigurând locuri de muncă pentru mii de europeni. Avem nevoie de clădiri mai bune dacă vrem să reconstruim într-un mod mai temeinic.”

Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european

Strategia va include următoarele acțiuni principale:

• informații, standarde și reglementări mai stricte privind performanța energetică a clădirilor, pentru a crea stimulente mai bune pentru renovările din sectorul public și din cel privat, inclusiv introducerea treptată a unor standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru clădirile existente, norme actualizate privind certificatele de performanță energetică și o posibilă extindere a cerințelor privind renovarea clădirilor pentru sectorul public;
• asigurarea unei finanțări accesibile și bine direcționate, inclusiv prin intermediul inițiativelor emblematice „Renovate” și „Power Up” ale Mecanismului de redresare și reziliență din cadrul NextGenerationEU, a unor norme simplificate pentru combinarea diferitelor surse de finanțare și a unor stimulente multiple pentru finanțarea privată;
• sporirea capacității de pregătire și de punere în aplicare a proiectelor de renovare, de la asistența tehnică acordată autorităților naționale și locale până la formarea și dezvoltarea competențelor lucrătorilor care ocupă noile locuri de muncă „verzi”;
• extinderea pieței pentru produse și servicii de construcții durabile, inclusiv integrarea de noi materiale și soluții bazate pe natură, precum și o legislație revizuită privind comercializarea produselor pentru construcții și obiectivele de reutilizare și de valorificare a materialelor;
• crearea unui noi Bauhaus european, un proiect interdisciplinar, coordonat de un consiliu consultativ format din experți externi care include oameni de știință, arhitecți, proiectanți, artiști, urbaniști și societatea civilă. De acum înainte, până în vara anului 2021, Comisia va desfășura un amplu proces participativ de creare în comun și apoi va institui o rețea de cinci Bauhaus fondatoareîn 2022, în diferite țări ale UE;
• dezvoltarea unor abordări bazate pe vecinătate, pentru a ajuta comunitățile locale să integreze soluțiile digitale și regenerabile și să creeze cartiere cu consum de energie zero, unde consumatorii devin „prosumatori” care vând energie în rețea. Strategia include și o inițiativă privind locuințele la prețuri accesibile pentru 100 de districte.

Scopul inițiativei „Valul de renovări ale clădirilor” nu este doar de a face clădirile existente mai eficiente din punct de vedere energetic și neutre din punct de vedere climatic. Ea poate duce la transformări la scară largă ale orașelor noastre și ale mediului construit și poate constitui o oportunitate de a demara un proces de perspectivă pentru a armoniza durabilitatea cu stilul. După cum a anunțat președinta von der Leyen, Comisia va lansa un „nou Bauhauseuropean” în vederea cultivării unei noi estetici europene care să combine performanța cu inventivitatea. Obiectivul nostru este ca toată lumea să își poată permite o locuință și am vrea să combinăm accesibilitatea costurilor cu estetica într-un nou viitor durabil.

Context

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a adus în centrul atenției importanța clădirilor în viața noastră de zi cu zi și fragilitatea acestora. Pe perioada pandemiei, locuința a fost punctul central al vieții de zi cu zi pentru milioane de europeni: un birou pentru cei care au lucrat de acasă, o grădiniță sau o sală de clasă improvizată pentru copii și elevi și, pentru mulți dintre noi, un centru de divertisment sau de cumpărături online.

Investițiile în clădiri pot injecta un stimulent extrem de necesar în sectorul construcțiilor și în macroeconomie. Lucrările de renovare presupun utilizarea intensivă a forței de muncă, creează locuri de muncă și investiții care își au deseori originea în lanțurile de aprovizionare locale, generează cerere de echipamente foarte eficiente din punct de vedere energetic, sporesc reziliența la efectele schimbărilor climatice și aduc valoare pe termen lung proprietăților.

Pentru a atinge obiectivul propus de Comisie în septembrie 2020 de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030, UE trebuie să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 60 %, consumul de energie cu 14 % și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18 %.

Politica și finanțarea europeană au avut deja un impact pozitiv asupra eficienței energetice a clădirilor noi, care acum consumă doar jumătate din energia celor construite în urmă cu peste 20 de ani. Cu toate acestea, 85 % din clădirile din UE au fost construite cu peste 20 de ani în urmă și se preconizează că 85-95 % dintre ele vor exista și în 2050. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” este necesară pentru a aduce aceste clădiri la standarde similare.