Zilele trecute, guvernul Cîţu a anunţat că urmăreşte,  pentru bugetul pe anul 2021,eliminarea voucherelor de vacanţă în sistemul bugetar, dar şi plafonarea unor sporuri. Acest anunţ a creat nemulţumiri în rândul beneficiarilor vizaţi. Una dintre categoriile bugetare care va fi afectată, dacă proiectul Legii bugetului pe acest an va fi aprobat în această formă, este educaţia. Începând cu anul 2018, profesorii au primit vouchere de vacanţă în valoare de 1450 de lei, impozabili. Tot din aceeaşi perioadă, s-a introdus şi sporul de hrană echivalent cu două salarii de bază minime brute pe ţară. Cadrele didactice nu au primit, aşa după cum se aşteptau,  nici  mărirea salariilor, în luna septembrie a anului 2020, care, până la urmă a fost declarată neconstituţională. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a avut întâlniri de lucru cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, iar la aceste întâlniri a fost prezent şi profesorul Gabriel Ploscă, preşedinte FSLI Neamţ.

Am auzit şi noi declaraţiile în care s-a anunţat că bugetul pe acest an nu va cuprinde acordarea voucherelor de vacanţă. Nu este vorba doar de cei care lucrează în învăţământ, ci de toate categoriile de bugetari. Oricum, ştim că Florin Cîţu a afirmat, cu mult înainte de a fi ministru, că educaţia şi sănătatea nu sunt prioritare. Deci, nu avem aşteptări mari de la acest guvern. Aşteptăm să vedem când va fi anunţat bugetul pentru a şti cum să acţionăm. Dacă aceste vouchere vor fi eliminate, sindicatul va negocia cu unităţile turistice pentru a obţine oferte cât mai bune pentru bilete de vacanţă. Ştim că, în luna septembrie a anului trecut, se prevedea o creştere a salariilor în educaţie, lucru care nu s-a întâmplat. Acea creştere a fost declarată neconstituţională. Însă, de la 1 ianuarie 2021, cadrele didactice ar fi trebuit să primească încă o tranşă de mărire, aşa cum este cuprinsă în Legea salarizării. Nici acest lucru nu s-a concretizat, aşadar, ne vom consulta, şi, dacă va fi nevoie, pentru drepturile noastre câştigate prin lege, vom acţiona în instanţă sau chiar vom ieşi în stradă. Pentru acest lucru este nevoie de consultarea tuturor membrilor de sindicat, fiindcă sindicatul nu este format doar din preşedinte şi câţiva membri, ci din absolut tot personalul din învăţământ care a aderat la un sindicat. Colegii mei sunt nemulţumiţi şi este firesc să fie aşa, dar, având experienţa anilor din urmă, nu aş vrea să retrăiesc momentele când am anunţat o grevă generală cu participarea multor profesori, şi, în fapt, au fost mai mulţi cei care s-au răzgândit. De aceea, fiecare pas trebuie gândit. Întâlnirea pe care am avut-o cu ministrul Sorin Cîmpeanu ne-a dat speranţe că problemele se pot rezolva prin discuţii şi negocieri. Este un om deschis, care cunoaşte problemele reale ale învăţământului românesc şi care îşi doreşte să se ia decizii cât mai bune pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional.

profesor Gabriel Ploscă, preşedinte FSLI Neamţ

În întâlnirile avute cu ministrul Cîmpeanu, nu doar salariile angajaţilor din învăţământ au fost aduse în discuţie.  Se are în vedere şi amânarea planului de şcolarizare pentru liceu pentru anul şcolar 2022-2023. Prin intervenţiile de la nivelul ministerului s-a reuşit reducerea numărului de elevi la clasele de început de ciclu liceal şi profesional.

Am reuşit să salvăm, prin amânarea planului de şcolarizare,  aproape 2000 de clase la nivel naţional. Reducerea numărului de elevi înseamnă şi o calitate mai bună a actului educaţional. Astfel, clasele cu profil tehnologic şi profesional vor avea 24 de elevi, iar cele cu profil teoretic, 26 de elevi. Trebuie să analizăm foarte bine deciziile acestea. Legea specifică faptul că se reduce numărul de elevi pentru fiecare început de ciclu şcolar, adică primar, gimnazial şi liceal. Acestea sunt alte aspecte pe care le-am adus în atenţia ministrului nostru şi, tragem nădejdea, că ele vor fi puse în aplicare.

profesor Gabriel Ploscă, preşedinte FSLI Neamţ

Totodată, preşedintele FSLI Neamţ, nu înţelege de ce s-a ajuns la vrajba dintre bugetari şi privat pe motivul salarizării. Din ce în ce mai des, profesorii sunt puşi la zid pentru faptul că au venituri mari, nemeritate, faţă de angajaţii din mediul privat. Însă, dacă este să consultăm grilele de salarizare ale angajaţilor statului, învăţământul se află în partea cea mai de jos a listei.

În şedinţa Comisiei de dialog care a avut loc în luna ianuarie la Prefectura Neamţ mi-am exprimat nemulţumirea pentru faptul că suntem blamaţi de către salariaţii din mediul privat că avem salarii mari. Mă întâlnesc adesea cu foşti elevi şi îi întreb unde lucrează, ce venituri au… Aproape de fiecare dată aud răspunsul: salariul minim pe cartea de muncă, dar în mână iau mai mult. Aşadar, şi în mediul privat sunt salarii frumoase. Învăţământul se află în partea de jos a grilei de salarizare. Sunt categorii de bugetari care au salarii mult mai mari. Apoi, să nu uităm că în anul 2010, când bugetarii au lucrat 5 zile fără plată, când le-au fost tăiate veniturile cu aproape 40%, angajaţii din privat au luat leafa întreagă. Nu spun că nu au fost ani dificili pentru toţi, dar să judecăm mai bine înainte de a arunca cu piatra. Probabil că se urmăreşte şi implantarea acestei uri între angajaţii de la stat şi cei din mediul privat. Statul român a împrumutat 20 de miliarde de euro. Ştiu sigur că jumătate din aceştia s-a dus la fondul de despăgubiri. Cine plăteşte aceste datorii? Fiecare dintre noi. Am fost puşi în situaţia de a face predare online. Mulţi dintre colegii mei nu s-au priceput la acest lucru. Însă, din respect pentru elevi şi pentru munca lor, s-au adaptat. După jumătate de an de pandemie, guvernul nu era pregătit pentru trecerea în online, cu toate că ni s-a promis marea cu sarea. Eu nu spun că nu există şi colegi, care din diferite motive, nu au reuşit să se adapteze. Însă, majoritatea şi-a făcut treaba aşa cum trebuie. Fără să primească nimic de la guvern. Aşadar, gândiţi-vă mai bine înainte să spuneţi că salariile noastre sunt nemeritate.

profesor Gabriel Ploscă, preşedinte FSLI Neamţ