• În comuna Horia s-a făcut canalizare pe fonduri SAPARD. S-a furat şi s-au falsificat hârtii. Primarul şi constructorul au fost condamnaţi.
• Lucrările, executate necorespunzător, au rămas şi necesită foarte dese operaţiuni de întreţinere.
• În timpul acestor operaţiuni, doi muncitori au murit în dejecţii, asfixiaţi.
• Ancheta accidentului de muncă nu e gata nici acum. Primarul condamnat a primit un nou mandat, prejudicial n-a fost recuperat nici până azi.

”Corupția ucide” a devenit slogan de țară din luna noiembrie 2015. După nenorocirea de la București, societatea pare să se fi trezit dintr-un somn care a născut monștri și să fi înțeles care este veriga finală din acest lanț al încălcării legii. Dar corupția a ucis și până acum, iar numărul morților uciși de acest flagel nu este 63, ci incomensurabil mai mare.

Corupția a ucis în urmă cu câteva luni și la Cotu Vameș. Pe 27 august, doi muncitori ai operatorului de apă și canalizare ApaServ au fost trimiși la o intervenție și au ajuns acasă în sicrie. Oamenii s-au înecat într-un cămin în care se acumulaseră dejecții, unul dintre ei dându-și viața în încercarea de a-și salva colegul.

O intervenție de rutină a omorât doi oameni

Cei doi angajaţi aveau în jur de 50 de ani. Unul era mecanic, iar unul era electrician şi veniseră în satul Cotu Vameş, pentru o lucrare de rutină, pe care au mai făcut-o de nenumărate ori. Martorii spun că vidanja a făcut două drumuri, iar cei doi ar fi rămas lângă canalizare pentru a verifica dacă vidanjarea a avut efect. “Ei au venit de dimineaţă şi au lucrat aici, au tras cu vidanja. Două maşini au tras. Când s-a întâmplat nenorocirea, unul dintre muncitori a venit la noi la poartă şi a ţipat, să sunăm la 112. Colegul lui, cel înalt, care s-a băgat primul, a vrut să regleze ceva. Iar din cauza gazelor a ameţit şi a căzut. Iar colegul lui, disperat, s-a băgat cu picioarele până în apă, l-a tras cu capul afară şi a ameţit, şi a căzut şi el”, a spus un localnic.

La zece minute de la apelul la 112, pompierii şi ambulanţele au ajuns la faţa locului. Pentru primul bărbat care căzuse nu s-a mai putut face nimic, dar pentru cel de-al doilea medicii au efectuat manevre de resuscitare timp de 20 de minute. Din păcate, fără succes. “Trebuia să pornească o pompă, să verifice dacă funcţionează electric. Asta era treaba, nu era nevoie de echipament de asigurare, pentru că nu trebuia niciunul dintre ei să intre în canal. Erau doi dintre oamenii cu cea mai mare experienţă din cadrul companiei”, a spus, la câteva ore de la tragedie, Cristian Buzdugan, șeful Regionalei Est a companiei de apă și canalizare. Ceea ce nu a spus șeful Regionalei, dar a confirmat superiorul său, este faptul că unul dintre oameni muncise în noaptea de dinaintea tragediei și nu avea ce căuta la serviciu. Și că, în ziua anterioară tragediei, inspectorii ITM trecuseră pe la Regionala Est a companiei.

Întrebarea care rămâne pe buzele tuturor este: cum s-a putut întâmpla așa ceva? Mai ales că, în luna mai 2014, un alt angajat al companiei ApaServ a murit în mod similar. În cazul angajatului decedat în 2014, cercetările nu s-au finalizat nici acum. Abia luna aceasta a fost citată conducerea ApaServ Neamț pentru explicații suplimentare. În cazul bărbaților morți în luna august, expertiza celor de la ITM nu s-a finalizat, desi au trecut, deja, cinci luni.

O investiție „cu cântec”

În lipsa unei expertize care să clarifice cauza morții, posibile răspunsuri pot oferi foștii și actualii șefi ai companiei de apă. Un fost șef al regionalei Est susține că rețeaua de canalizare – făcută cu fonduri europene din perioada de preaderare a României la UE, accesate de administrația locală și preluată, mai apoi, de  compania de apă – în care au murit cei doi oameni avea ceva probleme încă de la început. ”Rețeaua a fost făcută pe un sistem de pompe, întrucât terenul nu permitea o curgere gravitațională. Eu nu am fost parte din comisia ce a preluat acel obiectiv, la acel moment nu mai eram angajat al ApaServ. Dar, am întocmit un proces-verbal înainte de plecarea mea, legat de preluarea rețelei de canalizare din comuna Horia și am scris acolo mai multe recomandări. Erau chestiuni ce trebuiau rezolvate înainte de preluarea obiectivului, pentru a se asigura funcționalitatea rețelei”, susține Vasile Dumitrache, fost șef al Regionalei Est a ApaServ Neamț.

Problemele nu au fost rezolvate, iar drept mărturie stă numărul de vidanjări dintr-un singur an al unei rețele de canalizare de aproximativ un kilometru – 24 de astfel de operațiuni – și o condamnare a primarului și a constructorului.

Condamnarea celor doi reprezintă rezultatul anchetei făcute de lucrători ai Poliției Roman și de procurori ai DNA. Ancheta a început în anul 2007, ca urmare a unei sesizări. La începutul anului 2008, munca polițiștilor a fost completată de un control al APDRP (instituție prin care, la acea vreme, se derulau fondurile SAPARD). Direcția de Control și Antifraudă a APDRP a constatat că nu toate lucrările decontate erau executate, desi plățile erau făcute. Spre exemplu, nu erau racordate gurile de scurgere la canalizarea pluvială, iar un grup electrogen, ce trebuia cumpărat în cadrul proiectului, a fost înlocuit cu o vechitură din 1961.

Atât primarul comunei Horia, Vasile Baciu, cât și patronul firmei de construcții, Adrian Bălănescu, s-au încurcat în declarații și au prezentat documente false pentru a justifica banii primiți prin programul SAPARD. Prejudiciul a fost calculat la 86.697,5 lei (36.623,78 lei – contravaloare lucrări neexecutate și 50.073,72 lei – contravaloare grup electrogen). Instanța i-a condamnat pe cei doi la închisoare cu suspendare pentru că prejudiciul creat, inclusiv penalitățile de întârzâiere, au fost plătite din faza de urmărire penală. Însă plata a fost făcută de Consiliul Local al comunei Horia, adică din bani publici (prin OP nr. 782/08.10.2008, depus la Trezoreria Roman), desi responsabil pentru implementarea proiectului fusese desemnat primarul Vasile Baciu. Banii nu au fost recuperați de la cei doi vinovați găsiți de instanță, nici după condamnare. Consilierii locali ai comunei dau din umeri și susțin că nu au avut cum să se pună rău cu primarul, chiar dacă prin asta au păgubit bugetul comunității de aproape 90.000 de lei.

De la decizia instanței au trecut mai bine de cinci ani. Între timp, primarul condamnat a mai câștigat un mandat, iar doi oameni au murit într-un mod cu totul revoltător. Localnicii s-au săturat de mirosul de canalizare și de zgomotul vidanjelor ce curăță rețeaua, desi la capătul acestei rețele se află o stație de epurare nefolosită.

Soluţia ApaServ: un nou post de şef

Abia după trei tragedii, actuala conducere a companiei ApaServ  a părut să conștientizeze că se impune o schimbare: a scos la concurs un șef pentru departamentul de sănătate şi securitate în muncă. ”Avem nevoie de o persoană să fie atestată pentru riscuri, fiindcă mereu pentru actualizarea riscurilor trebuia să apelăm la o firmă particulară şi aveam cheltuieli mai mari. Eu am vrut de mult timp să fac un compartiment model şi din cauza accidentelor de muncă pe care le-am avut în cadrul companiei, dar şi pentru a nu avea probleme. Pe partea de protecţie a muncii am investit şi vom mai investi”, a afirmat Cătălin Dughir, managerul general al companiei ApaServ. Una dintre măsurile pe care noul șef al securității în muncă le va lua va fi încheierea de contracte cu spitalele din județ, astfel ca angajații ce ies pozitiv la alcooltest să fie trimiși pentru recoltarea de sânge și să nu poată contesta alcoolul din aerul expirat.

Articol publicat și pe portalul național JustițieCurată