Am intrat pe ceea ce ar trebui să fie șoseaua de centură de pe drumul ce face legătura dintre Roman și Luțca. Primii metri parcurși îți pot face o idee clară despre ce urmează, dar lucrurile stau chiar mai rău de atât.

În prima parte am întâlnit câteva zone din care asfaltul s-a retras speriat pe marginea drumului. Găurile rămase în urmă transformă drumul într-unul cu o singură bandă circulabilă, nu una pentru fiecare sens ci una pentru toți. Am oprit să fac loc pentru două tiruri ce veneau din față și se pare că necazul îi coalizează pe români, sau măcar pe șoferi: ambii mi-au mulțumit că i-am așteptat. Nici nu mai știu când mi-a mulțumit ultima dată un tirist.

Drumul devine apoi din ce în ce mai rău, combinația dintre asfaltul crăpat și gropile adânci pune în dificultate orice autovehicul, mai ceva ca un drum de pământ de la țară. Am ajuns din urmă un utilaj cu niște roți aproape cât mașina mea. Și acesta a fost obligat să încetinească până aproape de oprire pentru a parcurge unele zone. Ultima dată când am mers pe un drum atât de prost a fost pe unul din Vrancea, dar aia e „țara lui Oprișan” și parcă te aștepți să se întâlnești așa ceva.

Noi, romașcanii, întotdeuna ne-am considerat un pic mai altfel decât restul nemțenilor și chiar al moldovenilor. La fiecare rundă nouă de alegeri vedeam cum harta județului și a Moldovei se înroșea, la Roman era o oază de dreapta. După administrația Cărpușor, și o mătură ar fi putut fi un primar mai bun, dar primarul Leoreanu a avut un aplombul unui politician adevărat, s-a învârtit cum s-a învârtit și a tras sforile potrivite astfel încât investițiile au început să vină, orașul era chiar curățel în comparație cu orașe cu bugete mult mai mari, și romașcanii i-au acordat încrederea la fiecare scrutin.

Dar ocolitoarea Roman Est pare a fi cel mai mare eșec al administrației Leoreanu. În mai 2016, șoseaua era inaugurată de Laurențiu Leoreanu flancat de constructor, Mihai Haivas, și viceprimarul de atunci, actualul primar Lucian Micu. La lansare, constructorul se mândrea tare cu elementele reflectorizante din parapeții de protecție, dar asta era o spoială care ascundea problemele de sub stratul de asfalt. Țelul era nobil: „o investiție importantă pentru Roman, deoarece scoate în afara orașului traficul greu”. Construcția a durat trei ani și 4,7 kilometri au costat 8.331.000 de lei. Bani îngropați.

În scurt timp au început cârpelile și administrația romașcană a tot încercat să minimalizeze problemele. După doi ani în care inRoman.ro a scris frecvent despre problemele ocolitoarei (și de fiecare dată ni s-a răspuns că nu suntem capabili să înțelegem cât de dificil poate fi să contruiești pe terenuri care au avut altă destinație înainte și care au o… specificitate) și după o plângere penală a deputatului Iulian Bulai, Primăria Roman nu a putut să facă altceva decât să constate și ea că sunt probleme. Chiar și atunci primarul Micu a spus că „studiile geo au fost făcute în perioadă de secetă” și de aici toate problemele. Nu din cauză că poate a greșit constructorul sau proiectantul, nu din cauză că posibil primăria nu a supravegheat lucrarea, Mama Natură e de vină. De precizat că experții Curții de Conturi au identificat la acest obiectiv lucrări plătite, dar nerealizate. Administrația locală a atacat raportul Curții de Conturi în instanță.

Până la urmă, Primăria a decis că trebuie să facă mai mult: a notificat constructorul, a extins garanția de la 2 la 4 ani, nu a semnat procesul-verbal de recepție finală și a mutat garanția depusă de constructor la început într-un cont special aflat la dispoziția instituției. Apoi a dat în judecată constructorul, iar dosarul se află acum pe rolul Tribunalului Neamț. Azi se judecă un nou termen în cadrul acestui proces.

Au trecut mai bine de trei de la deschidere iar acum ocolitoarea Roman Est face mândru orice drum de pământ din ultimul cătun din țară.