L-am găsit pe Bogdan Chelariu în miezul pregătirilor unei misiuni. Va aduce în țară, săptămâna viitoare, 11 experți din nordul Olandei, pentru a se întâlni cu oameni de afaceri și cu autorități locale din Regiunea Nord-Est. Proiectul a început de câteva luni, iar această vizită nu este prima. Scopul este acela ca actorii economici din Regiunea Nord-Est să preia modelele de succes din Olanda și să le adapteze pieței locale.

Biroul Agenției de Dezvoltare (ADR) Nord-Est din Bruxelles se află pe Rue de la Science, la un kilometru de sediul Comisiei Europene. Este o singură cameră, într-o clădire în care se află birouri ale multor entități publice sau private. ADR Nord-Est este singura Agenție Regională din România, din cele opt, care are un asemenea birou la Bruxelles, în timp ce Agenții Regionale din alte state europene au, fiecare, mai multe birouri. De ce România nu este interesată de a fi reprezentată aici, pe partea de proiecte? ”Este greu de înțeles și de explicat. Alte țări și alte regiuni fac un mare efort de a avea reprezentanți aici. Spre exemplu, Voievodatele poloneze au o mulțime de birouri. E clar că vestul Europei are mai multe birouri de reprezentare aici, dar inclusiv vecinii noștri sunt foarte activi în Bruxelles. Biroul nostru a fost deschis în urmă cu cinci ani. La început am împărțit spațiul cu două regiuni spaniole – cu Asturias și, apoi, cu Andalucia – și, până acum, a fost un birou gestionat doar de câte o persoană. Eu sunt a treia persoană care lucrează aici”, spune Bogdan Chelariu.

Ce urmează după 2014 – 2020

Reprezentanții ADR Nord-Est au deschis acest birou permanent la Bruxelles, conștientizând faptul că există multe fonduri, printre care și cele de coeziune, care se vor termina la un moment dat, adică după exerciiul financiar 2014 – 2020. ”Într-un orizont de timp de 7-14 ani, regiunile și operatorii economici din România vor trebui să fie mult mai competititvi decât sunt acum și să trăiască din alte linii de finanțare europeană. Noi vom intra în aceeași competiție directă pentru bani cu alte regiuni foarte competitive, iar companiile noastre vor intra în competiție cu alte companii din Uniunea Europeană. Mai pe înțelesul tuturor, toate resursele europene vor fi într-o singură găleată, nu vor mai fi alocări pe state. Acesta este și motivul pentru care din România există o singură aplicație la programul Orizont 2020 (proiecte de cercetare avansată, competitivitate), din zona Clujului. Aceasta este una din cele mai umilitoare statistici pentru țara noastră. Motivul pentru care nu sunt aplicații este și din cauză că avem bani pe alte axe, bani pe care îi primim pentru coeziune; astfel, o companie românească, decât să intre în competiție cu o companie germană pe Orizont 2020, preferă să nu aibă competitori și să ia banii dintr-o regiune. Când banii se vor termina, probabil antreprenorii și autoritățile locale din România vor avea o surpriză neplăcută, în condițiile în care, cea mai mare parte a investițiilor din România sunt făcute doar cu bani europeni”.

Fiind o țară fără tradiție în instrumente financiare complexe, România are, din start, un dezavantaj. ”Românii sunt învățați să lucreze doar prin împrumuturi bancare, aceștia sunt ”small money”, nu se poate face mai nimic. Noi, anual, facem multe evenimente de ”matchmaking”, atât business-to-business, dar și autorități versus autorități. Avem multe misiuni economice pe care le aducem, din regiunea noastră, în Bruxelles și le introducem în alte rețele, fie cu camerele de comerț de aici, fie cu alți actori economici. Noi, aici, substituim o cameră de comerț, o agenție de investiții străină și autoritățile locale, dar și universitățile. Sunt universități care au biroul în Bruxelles pentru că vor contracte; din același motiv, sunt orașe mici care au birou în Bruxelles. Un oraș mediu din România nu are așa ceva, chiar dacă un birou aici costă cât un leasing la mașină, dar poate aduce un contract ce poate susține activitatea biroului, plus niște investiții acasă, pe patru – cinci ani. De ce nu fac asta? E foarte greu de răspuns.”

Discuția de la om la om, de neînlocuit

Benficiile unui birou în capitala Europei sunt mai multe decât accesul la un proiect, pe o anumită axă. Organizarea misiunilor economice sunt un exemplu relevant, fiindcă agenții economici din România preiau modele de succes din altă parte și prind curaj de a implementa acasă proiecte mai complexe, de o mai mare calitate. Sunt voci la Bruxelles care spun că în România se cheltuie banii doar pe drumuri și poduri, adică pe proiecte simple, care nu provoacă și nu necesită prea multă inovație.  ”Noi încercăm să aducem cât mai mulți agenți economici și cât mai multe autorități locale la Bruxelles, pentru a vedea proiecte diferite și a scrie, la rândul lor, proiecte interesante și inovatoare. În plus, dacă nu ai avut o întâlnire față în față cu un partener, e foarte greu să îl atragi într-un proiect. Încrederea, întâlnirea, chimia dintre doi oameni contează foarte mult. Și avem o rată mare de succes atunci când aducem față-n față doi parteneri.”

Industria textilă, fanionul Regiunii

Bogdan Chelariu mai răspunde și altor tipuri de solicitări. Atunci când o companie ori o autoritate publică locală nu poate ajunge la o întâlnire, ADR Nord-Est este prezent la eveniment în numele operatorului din România. În mod gratuit, tocmai pentru că Agenția a înțeles că însăși denumirea („de Dezvoltare”) o obligă să facă totul pentru cei care vor să se dezvolte. Iar exemplele de succes arată că lucrurile se pot mișca, dacă există interes de ambele părți.”În ultimul an am participat la foarte multe întâlniri în industria textilă și care s-au terminat cu două proiecte mari pentru un operator din Regiune. Noi suntem a doua Regiune din Europa ca forță de muncă implicată în textile, după o Regiune din Franța; deci, suntem foarte importanți. Și avem multe uși deschise la federațiile textile din Bruxelles.  Noi am mai avut succese și cu granturile mici, cu banii pe care Comisia îi are la dispoziție și îi folosește cum dorește. Am avut succes la aceste granturi tot datorită întâlnirii față-n față, fiindcă o clarificare de 30 de pagini nu este ușor de urmărit pe un e-mail, se poate pierde.” După o întâlnire față-n față, documentele urmează linia concluziei întâlnirii, autoritățile europene ținând cont de cele discutate.

Succesul industriei de textile este datorat antreprenorilor, care au înțeles că vor conta pe piața europeană dacă se vor uni. Așa a apărut clusterul textil Astrico Nord-Est, ce reunește 25 de agenți economici din domeniul tricotajelor sau care au legătură cu acest domeniu. Multe din firmele membre în acest cluster sunt din județul Neamț: Rifil SA Săvinești, Ema SA Piatra-Neamț, S&B Comp SRL Dumbrava Roșie, Smirodava SA Roman, Sofiaman SRL Tîrgu-Neamț, Staro SRL Piatra-Neamț, Estival Tex Roman, Dana Textil SRL Roman, Lavinia Tex SRL Dumbrava Roșie, Manconf Carman SRL Pângărați, M-Tricot SRL Săvinești, AMV Tranding SRL Alexandru cel Bun, Knit Tex-Rom SRL Piatra-Neamț, Gold Yarns Textile SRL Bicaz, Servimpex Săvinești, Unipack SRL Piatra-Neamț și Tehnoprod SRL Piatra-Neamț.

Cât și unde mai trebuie lucrat

”În urmă cu câțiva ani, Regiunea Nord-Est din România era pe ultimul loc ca și produs intern brut per capita. În ultimii ani am depășit trei poziții: o regiunea franceză din Oceanul Indian și două regiuni din Bulgaria; motivația ca noi să avem un birou aici a venit din faptul că noi eram cea mai săracă regiune și aveam cea mai mare nevoie de bani”.

Acum, pentru ADR Nord-Est a apărut o nouă provocare: să uniformizeze nivelul de dezvoltare din toate cele șase județe, în sensul de a ajuta zonele mai puțin dezvoltate să se ridice la nivelul celor competitive. ”La nivelul regiunii s-au creat zone mai competitive, așa cum este cazul municipiului Iași, acolo unde există o comunitate puternică de afaceri, contectată bine la exterior, cu legături în Londra – mai ales pe domeniul IT –, conectată la Amsterdam, la sudul Germaniei. Problema este că am început să avem o Regiune cu două viteze. Stau bine la acest capitol Bacău, Iași și Suceava, dar sunt și zone în care trebuie să muncim mult mai mult pentru asta. Și ne gândim serios cum să facem să aducem mai multe resurse pentru zonele în care dezoltarea nu a fost atât de evidentă. Căutăm soluții pentru cei care nu ies din zona lor de confort.”

În acest drum al dezvoltării, județul Neamț nu este ultimul, dar viitorul nu este lipsit de pericole dacă ceva nu se schimbă. ”Județul Neamț are un trecut industrial. În zona Neamțului este o industrie textilă extrem de puternică, plus stațiuni de cercetare, există investiții străine – dar, firește, capitalul vine și pleacă în altă țară. Cred că cea mai mare problemă este că județele care au un PIB mai mic sunt înghițite, prin migrație internă și ca nivel al resurselor, de județele mai mari. Județul Neamț are mult de suferit, pentru că se învecinează cu două județe competitive, cum e Bacău și Iași, iar acestea extrag bani și resurse. Aici este nevoie și de o strategie guvernamentală, care să reglementeze investiția în oamen, fiindcă oamenii acum au mobilitate. Acesta este cel mai mare pericol pentru un județ precum Neamț: faptul că vă avea mari probleme demografice. Orice ban european care vine în județul Neamț trebuie să treacă prin niște indicatori, inclusiv cei demografici. La un moment dat, dacă o autoritate va vrea să contruiască o școală nouă, dacă cifrele de migrație internă și demografică sunt foarte proaste, s-ar putea ca nimeni să nu mai poată realza lucrări de infrastructură – școli  și spitale.  E o chestiune foarte gravă, pe care oamenii în România nu o conștientizează și pentru banii europeni se aplică din ce în ce mai mulți indicatori”, explică Bogdan Chelariu.

”Prima promoție” de oameni de afaceri și autorități a ajuns să nu mai depindă de Agenție, tot ce înseamnă organizartea unei misiuni, stabilirea unei întâlniri și alte chestiuni, cum ar fi plata unei cotizații pentru cei care fac parte dintr-o organizație europeană fiind chestiuni pe care le stăpânesc și le realizează în mod independent.  Important de știut este că antreprenorii aceștia cunosc o limbă străină și au învățat să privească la piața comună europeană ca la piața potențială de extindere.

Ce ar trebui ceilalți să facă, pentru a nu rămâne în afara jocului economic? ”Să fie pro-activi. Și să renunțe la ideea reziduală că un proiect UE  se face cu un camion de hârtii. La o bancă îți cere un camion și jumătate de hârtii, dar nu primești bani nerambursabili.”

*Corespondență de la Bruxelles, în cadrul programului ”Bursele europene: Jurnaliști în dialog”, derulat de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Freedom House România