Plantările de arbori: necesitate și mod de educație

de | 04/04/2016 | Educație, Frontpage, Județean

Ocolul Silvic Roman a plantat aproape 500 de puieți de salcâm în zona Simionești, aproape de stația de capatare a apei potabile ce ajunge la robinetele romașcanilor. Acțiunea de plantare a fost făcută de 18 elevi de clasa a șaptea, de la Școala Gimnazială Dulcești. Tinerii s-au bucurat de activitatea în aer liber de la finalul săptămânii trecute, iar cadrele didactice care i-au însoțit pe elevi spun că aceste lecții sunt cele pe care învățăceii le țin minte cel mai bine.

Un om adevărat trebuie să planteze un pom, să facă o casă – chiar le-am recomandat să facă o casă, să nu locuiască la bloc, ca mine – și o fântână. Activități de voluntariat am făcut și noi la școală: am plantat puieți, plantăm flori și, acum, școala noastră are o altă imagine”, a spus Rodica Popa, directorul Școlii Gimnaziale Dulcești. ”Am mai avut astfel de parteneriate și am văzut că fac bine și copiilor, și nouă. Trebuie să respectăm natura. Am mai avut plantări într-o altă zonă, pe malul Moldovei, la Corhana. Cred că este bine să-i învățăm de mici să respecte natura. Eu sunt învățătoare, iar în microbuz, elevii mi-au spus că au mai plantat doi arbori în fața clasei lor”, a afirmat învățătoarea Viorica Nichitan, inițiatoarea parteneriatului între școală și Ocolul Silvic Roman.

Cei mai veseli dintre toți au fost elevii, chiar dacă plantarea de arbori nu este chiar o joacă de copil; aceștia au fost îndeaproape supravegheați de angajații Ocolului, pentru ca puieții să nu se usuce din cauza plantării incorecte. ”Am venit aici să plantăm mai mulți copaci, fiindcă lumea are nevoie de arbori. Aceștia ne dau oxigen, iar noi le dăm dioxid de carbon. Vom veni și la vară, să îi îngrijim”. ”Am mai plantat cu bunicii, ne place foarte mult să ne implicăm și să facem activități cu clasa și în afara orelor. Aici chiar nu am fost niciodată”, au zis elevii.

Am plantat 450 de puieți din specia salcâm, sunt puieți care provin din pepiniera silvică Bașta și au un an. Perioada aceasta, 15 martie – 15 aprilie, se numește Luna plantării arborilor pentru că s-a considerat că este o perioadă propice pentru prinderea puieților plantați. Din bătrâni se spune că plantarea se face în mustul zăpezii. Chiar dacă pământul îngheață la suprafață, gropile sunt de 30 de centimetri adâncime, deci rădăcinile nu vor îngheța în pământ. Pentru puieții de talie mică trebuie săptat un cub cu latura de 30 de centimetri. Aici, schema de plantare este doi pe unu, adică doi metri între rândurile de puieți și un metru pe rând, între fiecare puiet; asta înseamnă în jur de 5.000 de puieți la hectar. Prin zonă am văzut niște turme de oi, iar acestea reprezintă un real pericol pentru plantație, tocmai din aceste motive se face și paza pădurii, și paza plantației; procentul de reușită pentru o plantație înființată în anul curent, spre exemplu, este de 85%. Dacă nu se prind, se va veni cu un act de calamitate și se va replanta”, a declarat inginer Alexandru Crețu, din cadrul Ocolului Silvic Roman.

Inginerul silvic a explicat că de vină pentru nereușita unei plantări pot fi și codițiile climatice, cum ar fi seceta prelungită după efectuarea plantării. Iar într-o zonă cu un fond de vânătoare, e posibil ca și animalele să strice destul de mult, mai ales după înmugurire. ”Modul în care un arbore arată la maturitate depinde și de condițiile atmosferice, dar și de cele de sol. Mai avem o plantație de genul acesta între Horia și Cotu Vameș, tot salcâm, și are în jur 40 de ani și au rămas la un stadiu de mic, au în jur de 16-20 de centimetri în diametru. Acest lucru se întâmplă din cauza condițiilor de sol. La suprafață solul este bun, dar în adâncime, probabil, este un strat de nisip, argilă ori pietriș, care nu le mai favorizează dezvoltarea în diametru și înălțime”, a precizat Alexandru Crețu.

Reprezentantul Ocolului Silvic Roman a vorbit și despre cum a fost afectată imaginea silviculturii din cauza cazurilor în care banul a primat în fața grijei pentru mediu. ”Imaginea silviculturii este destul de degradată și vrem să spălăm păcatele altora. S-a mediatizat doar ce este rău, nu și ce e bun. Fiecare ocol silvic are o acțiune de plantat proprie, în fiecare an. Este vorba de suprafețe care sunt parcurse cu tăieri în anii anteriori și unele se regenerează natural, iar altele trebuie plantate. Nu se defrișează și rămân doar suprafețe defrișate. Pe parcursul unui an sunt perioade cu restricție în exploatare. Restricția pentru tăierile de codru, în general, începe pe 15 aprilie și până pe 15 septembrie. În acea perioadă sunt permise lucrările de igienă, adică se scot arborii uscați sau care prezintă un pericol. De asemenea, lucrările de rărituri, care se fac în arboretele tinere, și acelea sunt permise tot anul”, a adăugat Alexandru Crețu.

Articol scris de Teo Baciu

Jurnalist din 2007, cu experiență în presa locală și națională, bursieră în 2014 a programului "Bursele Europene pentru Jurnaliști în Dialog", coautor al portalului național justitiecurata.ro, premiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul concursului "Reporter și blogger european".

1 Comentariu

  1. Avatar

    Initiativa demna de toata lauda! Asa da!

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele articole

se incarca

Cele mai citite articole

se incarca