Jurnaliștii au fost cei mai activi la Bruxelles, acolo unde Brexitul a fost urmărit cu sufletul la gură. Vineri dimineață nici nu trecuse bine de ora 8.00, că jurnaliștii acreditați s-au adunat în număr mare la centrul de presă al Parlamentului European (PE), în așteptarea declarației lui Martin Schulz, președintele PE. Acesta a vorbit scurt, apoi a plecat la întâlnirea cu Jean-Claude Juncker.

După trei ore a ieșit în conferință și Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene. Acesta nu a făcut altceva decât să dea citire unei declarații comune a sa, a lui Martin Schulz, a lui Donald Tusk (președintele Consiliului European) și a lui Mark Rutte (președintele Consiliului Uniunii Europene). Tonul declarației a fost clar: respectăm decizia birtanicilor, dar ne apucăm rapid de strâns cioburile. Cuvântul ”rapid” a fost repetat apăsat de Jean-Claude Juncker. Spre diferență de Martin Schulz, care nu a stat pentru întrebări, Juncker a acceptat să răspundă la două. Prima a fost ”politicoasă”, dar a doua a fost tranșantă: ”Este acesta începutul sfârșitului?” Jean-Claude Juncker a răspuns cu un ”nu” mai mult mimat decât rostit, apoi a plecat de la pupitru în aplauzele unei săli mai pline de jurnaliști ca niciodată.

În schimb, fețele funcționarilor instituțiilor europene nu arătau nici odihnite, nici vesele. Poate și din cauza lipsei de cafea – orașul este azi dat peste cap de o grevă generală; sunt afectate transporul public, servicii din multe domenii și inclusiv în cazul spitalelor se va acorda o asistență medicală minimă, dacă nu vin cazuri grave. Ca o excepție, cafeteria de la Comisia Europeană a fost deschisă azi, deși anunțul inițial a fost că rămâne închisă din cauza grevei.

De remarcat că se vorbește deja destul de mult despre un posibil referendum în Scoția pentru independență, astfel încât Scoția să devină stat membru EU. Semnale similare vin și din Irlanda de Nord. Oficialii europeni refuză să dea termene, dar insistă pe demersuri rapide din partea UK – primul pas trebuie să-l facă Marea Britanie, o notificare de plecare din Uniune, adresată Consiliului. Și e cumva trist că premierul care a făcut atât de multe pentru Marea Britanie și pentru Uniunea Europeană va fi ținut minte, în istorie, drept omul care a scos țara din acest club.

*Corespondență de la Bruxelles, în cadrul programului ”Bursele europene: Jurnaliști în dialog”, derulat de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Freedom House România