Preotul paroh al parohiei Isus Bunul Păstor, din cartierul Favorit, descrie într-o lunimă nu tocmai favorabilă evenimentul  organizat în acest an cu ocazia zilei naționale. Clericul vorbește despre atitudinea romașcanilor față de cei care au vorbit sau au oficiat serviciul religios, punctează modul în care politicienii au amestecat semnificația zilei cu retorica unei campanii electorale și acuză organizatorii că reprezentanții romano-catolicilor nu au fost invitați la eveniment, în ciuda faptului că ”16% din populația Romanului este de confesiune romano-catolică”.

Ziua „dezamăgirii” naţionale… Este sentimentul pe care îl am după ce am fost în piaţa Roman Muşat, în centrul oraşului, participând la manifestările prilejuite de Ziua României. M-a fascinat mereu mândria cu care americanii trăiesc ziua lor naţională. Ştiu imnul, nu clipesc la intonarea lui, stau nemişcaţi şi se citeşte pe chipul lor bucuria de a fi americani. Aşa se întâmplă şi cu cetăţenii altor state moderne.

La noi totul pare să fie altfel, amestecăm dragostea de ţară cu politică, confundăm respectul faţă de imn şi drapel cu mizeriile politice, nu mai avem respect faţă cele sfinte, deoarece unii slujitori ai lor nu sunt la înălţimea chemării lor. Concret, nefiind invitat, pentru prima dată, la aceste manifestări (nimeni din preoţii biserice catolice din Roman – aştept explicaţii din partea celor în drept), am stat în spate „camuflat”, având ocazia să urmăresc ce se întâmplă şi cum se comportă romaşcanul: la intonarea imnului national şi local, barbaţii nu şi-au descoperit capul, nici la serviciul religios al soborului de preoţi ortodocşi, au vorbit la telefon, au vorbit şi au râs tare, fără a ţine cont de moment („cat mai zghiară ăştia”, „dar să termine odată”, „uite-i cum se laudă”). Cred că erau cu gândul mai degrabă la porţiile de fasole cu ciolan, de după, decât la momentul important ce se întâmpla.

Apoi, şi discursurile de Ziua Naţională au fost amestecate cu campania electorală, uitându-se (sau nu) care e specificul acestui moment, un moment de amintire a acestui eveniment deosebit din istoria României şi nu moment de laudă a partidului, pentru realizările „măreţe”.

Sunt mândru că sunt român, sunt mândru de ţara mea, sunt mândru că sunt romaşcan (prin adopţie), sunt mândru că sunt catolic, sunt mândru că pot sluji pe Cristos şi Biserica Lui. Mi-aş dori ca România şi românii să fie mai uniţi, mai creştini, mai iubitori de neam. Să nu uităm că patria şi poporul în care trăim, nu este al nostru ci ne sunt dăruite pentru a ajunge în adevărata patrie cerească – Cerul, împreună cu adevăratul popor – în Paradis. Dar acolo nu vom ajunge, decât dacă vom şti să-L iubim mai mult pe Dumnezeu, prin disponibilitatea noastră de a împlini poruncile Lui, şi să-l iubim şi să-l respectăm mai mult pe aproapele, de asemenea, de a iubi şi respecta mai mult patria românească, pământ pentru care atâţia înaintaşi ai nostri s-au luptat pentru a-l apăra, jertfindu-se pentru el. Să ne ajute Domnul să ne trezim odată, să fim buni cetăţeni ai României, pentru a fi şi mai buni cetăţeni ai Cerului!, a scris preotul Francisc Fărcăşel pe Facebook.

Reprezentanții Primăriei Roman, cei care au organizat evenimentul de ziua națională a României, au precizat că invitație de participare au primit doar Garnizoana Roman și Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, ceilalți reprezentanți ai societății civile, artide politice, unități de învățământ, etc, nefiind invitați, participarea fiind benevolă. În 2015 și 2014, preoți romano-catolici au fost prezenți în rândul oficialităților, dar fără a sluji în cadrul ceremonialului religios.

Ziua Națională sărbătorită la Roman în 2015 – sursa foto: site-ul Primăriei Roman

Ziua Națională sărbătorită la Roman în 2014 – sursa foto: site-ul Primăriei Roman