Procurorii DIICOT Iași, în colaborare cu cei francezi, au destructurat o grupare infracțională formată din părinți rromi care își obligau copiii să cerșească. Gruparea avea membri în Roman și Iași, cei mai mulți înrudiți între ei. După ce erau bine instruiți acasă, copiii erau trimiși la furat în țări din vestul Europei, în special în Franța. Modul de operare dezvăluit de anchetatori arată o față dură a societății: părinți care nu au nicio reținere în a se folosi de proprii copii pentru infracțiuni, aceștia din urmă fiind bătuți dacă nu erau suficient de… productivi și nu îndeplineau ”targetul”.

Despre modul din lucru România

Membrii grupului  îşi determinau propriii copii minori, uneori prin violenţă, ca zilnic să se deplaseze pe raza municipiului Iaşi, cu predilecţie în mijloacele de transport în comun, staţii şi în incinta marilor complexe comerciale unde, în grup, comiteau furturi din buzunare sau din genţi. Minorii acţionau organizat, având fiecare roluri bine stabilite, se înţelegeau între ei prin mimică, coduri şi reuşeau deposedarea victimelor de bunuri sau valori. Bunurile obţinute din furturi erau imediat pasate între autori care le ascundeau în anumite locuri de unde, ulterior, erau recuperate.

Copiii exploataţi nu au urmat cursuri şcolare sau în unele cazuri le-au abandonat, având în vedere preocupările infracţionale. Minorii au fost instruiţi de către părinţi să acţioneze în grup, în unele cazuri chiar cu violenţă pentru a-şi asigura scăparea. Minorii victimă au fost instruiţi asupra modului în care să comită furturile, să plaseze bunurile sustrase şi să părăsească locul comiterii faptelor pentru a nu fi prinşi, cercetările efectuate au evidenţiat o strănsă legătură între părinţi şi minori.

Victimele au perceput în mediul familial ca un fapt normal săvârşirea de furturi şi predarea familiei a bunurilor sustrase.

S-a constatat că aceştia au susţinut în unele cazuri faţă de lucrătorii de poliţie, care i-au prins în flangrant sau identificat ca autorii ai faptelor de furt, că sunt trimişi de către părinţii lor să fure şi să aducă acasă bunuri sau bani pentru a întreţine întreaga familie care este compusă din număr mare de membrii, inclusiv majori care nu prestează activităţi legale aducătoare de venituri. Prin neasigurarea condițiilor necesare traiului zilnic, majorii au ajuns să îi forțeze pe minori să fure, aducându-i practic într-o stare de sclavie. Pentru minorii exploataţi, noţiunea de furt era tratată ca un fapt divers, un mod de a obţine pentru sine şi membrii familiei sale venituri care să le permită un trai decent. Părinţii au reuşit să le inoculeze ideea că a fura este un mod de viaţă normal. Cu ocazia depistărilor în flagrant sau în cadrul audierilor ulterioare minorii au ajuns să trateze faptele care le comit ca un  mod de a se distra.

Efectul asupra comunității locale

Investigaţia penală a evidenţiat faptul că pe raza municipiului Iaşi furturile din buzunare sau din genţi au cunoscut în perioada ianuarie 2015 – martie 2017 o creştere alarmantă, zilnic au avut loc furturi din buzunare şi din genţi având ca autori minorii din cadrul familiilor care compun grupul infracţional cât şi alţi minori care au participat în mod direct sau compuneau grupul de hoţi care se deplasau pe raza municipiului Iaşi. În cadrul hoţilor din buzunare existau reguli bine stabilite privind modul de acţiune şi de împărţire a produsului infracţiunii, în cazul de faţă bunurile furate. În evidenţele  Poliţiei Municipiului Iaşi – Biroul de Investigaţii Criminale au fost înregistrate în perioada  sus menţionată  un număr însemnat de dosare penale cu autori necunoscuţi, privind furturi din buzunare sau din genţi, fapt ce a indus în rândul populaţiei  un puternic sentiment de nesiguranţă, insecuritate şi de teamă de a călători cu mijloacele de transport în comun sau de a frecventa zone aglomerate, respectiv căile de acces în incinta complexelor comerciale, în speţă Complexul Palas.  Pe fondul lipsei de răspundere penală pentru cei cu vârsta sub 14 ani, minorii, sub impulsul familiei, au comis un număr mare de furturi din buzunare şi genţi, fiind cei care abordau victimele şi comiteau fapta. Acest lucru s-a întâmplat, ani de zile, și la Roman, aici fiind vorba nu doar de furturi din buzunare, ci și din autoturisme (după cum înRoman.ro a scris aici și aici).

Rețeaua se extinde în Franța

Pentru a obţine în continuare sume importate de bani sau bunuri de valoare, o parte dintre membrii grupului s-au deplasat  împreună cu minorii exploataţi în Franţa – oraşul  Paris, loc în care au acţionat în perioada anterioară. În Paris,  minorii erau  cazați iniţial în barăci,  într-un parc sau teren viran de la periferia oraşului, în imediata apropiere a cartierului Saint Denis, loc în care se regăsesc numeroase familii de rromi din cartierul Păcureţi şi din municipul Roman. Cei implicați aveau un limbaj codat, pentru a nu fi descoperiți: banii erau numiţi „albe”, telefoanele sau portofelele „portocale”, „a mânca” înseamna a fura. Bunurile sustrase si sumele de bani au fost expediate din Franţa în România prin colete, prin intermediul altor persoane  sau prin  sistemul de transfer monetar internaţional. Întrucât din actele de urmărire penală rezultau indicii  care au condus la suspiciunea că minorii erau transportaţi în oraşul Paris – Franţa unde erau determinaţi de propriii părinţi să comită furturi în beneficiul lor şi având în vedere că autorităţile judiciare franceze investigau  un grup infracţional format din cetăţeni români, domiciliaţi pe raza municipiilor Iaşi şi Roman, printre care se regăseau şi persoanele care fac obiectul cercetărilor în prezenta cauză penală, urmare a schimbului de mesaje între autorităţile judiciare din România şi Franţa, la data de 22 februarie 2017  a fost încheiat un Acord pentru crearea unei echipe comune de anchetă.

Ce au descoperit autoritățile franceze

Din investigaţiile penale efectuate de autorităţile judiciare franceze a rezultat că  încă din anul 2011 au fost înregistrate  mai multe furturi comise de tineri majori şi minori, de naţionalitate română în zona de transport public metropolitan sau feroviar a Parisului. Aceste fapte au cunoscut o creştere bruscă în anii 2015 şi 2016,  în contextul organizării unor evenimente sportive de anvergură în Franţa, precum Euro 2016 şi COP21. Din cercetări a rezultat faptul că autorii furturilor aparţineau mai multor clanuri familiale  din oraşele Iaşi şi Roman, iar în  Paris locuiau în diverse imobile ocupate ilegal din localitatea Saint Denise, fiind supravegheaţi de către adulţi, în numele şi la comanda cărora  acţionau. În fiecare dimineaţă, între orele 06:00 şi 10:00,  minorii plecau  din locaţie în grupuri mici, pentru ca ulterior să se regrupeze la metroul din Paris unde comiteau furturile. Seara aceştia reveneau în localitatea Saint Denis cu bunurile furate, care erau predate adulţilor. Prejudiciul  cauzat în Paris, ca urmare a furturilor comise în peroada 2011-2016, a fost estimat la peste 600.000 euro din care peste 148.000 au fost transferaţi  din Franţa în Romania.

Astfel, din actele de urmărire penală ale autorităţilor judiciare franceze, coroborate cu datele existente în prezenta cauză penală, a rezultat  faptul că pe raza  oraşelor  Iaşi şi Roman  s-a constituit o grupare  infracţională organizată, compusă din membrii mai multor familii de rromi, pe sistemul relaţiilor de rudenie cât  şi a interesului material  care, în mod coordonat din anul 2011 până în prezent, şi-au determinat propriii copii minori să comită furturi din buzunare şi din genţi atât pe raza municipiului Iaşi cât şi pe teritoriul Franţei, oraşul Paris şi-au exploatat şi exploatează şi în prezent  propriii copii. În urma constituirii echipei comune de anchetă au fost demarate investigaţii, fiind realizat un schimb de informaţii între autorităţile judiciare din România şi Franţa care au condus la identificarea unor minori care şi-au declinat identităţi false în Franţa, precum şi identificarea persoanelor majore care coordonează minorii la furat. Cercetările efectuate în prezenta cauză au fost extinse şi cu privire la alte persoane din municipiile Iaşi şi Roman, cu privire la care există suspiciunea că îşi exploatează în mod direct sau prin intrepuşi propriii copii, pe care îi determină să comită furturi din buzunare.