Memorialul Colectivizării din România se va ridica la Tămășeni. Inițiatorii caută piese vechi din gospodăriile țăranilor

289

Memorialul Colectivizării din România reprezintă un proiect menit să amintească românilor și să explice străinilor câteva dintre aspectele mai puțin popularizate ale trecutului nostru, dar care au afectat milioane de cetățeni.

Ideea muzeului colectivizării aparține deputatului Iulian Bulai. Tot el a făcut și primele demersuri: a cumpărat un teren în localitatea natală, Tămășeni. În casa țărănească de pe acest teren se adună, de câteva luni, lucruri vechi, care s-au regăsit ani de-a rândul în casele părinților și bunicilor noștri de la țară.

De ce un memorial al colectivizării? Pentru că în România punctul de plecare al instalării în masă a comunismului a fost colectivizarea. În alte țări, comunismul s-a instaurat printr-un război civil, sau prin industrializare masivă. În România colectivizarea și naționalizarea au fost elementele de bază ale comunismului după fraudarea alegerilor parlamentare din 1946. Așadar dacă înțelegem colectivizarea ca punct de plecare major al comunismului, avem șansă să înțelegem multe din fenomenele sociale curente din România. Mă refer la relativizarea hoției, la lipsa respectului față de spațiul public, la haosul din agricultură de după 1989, la situația câinilor vagabonzi din orașele României, la urbanizarea forțată, la înstrăinarea țăranilor ajunși peste noapte în blocuri. Structura muzeului: muzeul are ca punct de plecare povestea familiei mele. Plecăm de la povestea unei familii și ajungem la un fenomen: anume colectivizarea în România. Ce va cuprinde acest muzeu? Va cuprinde expunerea următoarelor perioade: perioada colectivizării 1949-1962, viața în colectivizare și comunism 1962-1989, dar și perioada de tranziție.

Iulian Bulai, inițiator

Parlamentarul a început demersurile pentru înființarea Asociației Memorialul Colectivizării din România. Această asociație va avea trei membri fondatori. Iulian Bulai, Octavian Pârțac – un antreprenor local din Tămășeni) și profesorul Ovidiu Albert.

Octavia Pârțac și Iulian Bulai la primirea primelor obiecte donate

În paralel cu partea birocratică, cei trei se ocupă de adunarea pieselor vechi. Cele mai multe obiecte provin din donații, fiind aduse de cei care le-au folosit cândva sau de fiii ori nepoții acestora.

Am început să colectăm diverse. Am primit un fier de călcat și un difuzor vechi. Am vorbit și cu elevii mei, i-am stimulat să să întrebe de lucrurile despre comunism și să vorbească cu părinții lor despre acea perioadă. Noi vrem ca tinerii să cunoască acest timp istoric nefericit, pentru că adolescenții consideră tot ce s-a întâmplat ca fiind povești, ori nu sunt povețti, noi am trăit acele vremuri. Cred că vom avea, în curând, o problemă cu depozitarea. Ne interesează obiectele care provin din gospodăriile de la sate.

profesor Ovidiu Albert

Muzeul va fi realizat pentru ca vizitatorii să poată interacționa cu obiectele prezentate, să le poată atinge și să aibă acces la informații audio și video despre colectivizare și comunism. Persoanele care dețin obiecte vechi vor să le doneze pot contacta inițiatorii proiectului prin pagina de Facebook a Memorialului Colectivizării din România.

Abonează-te la newsletter!
Nu rata nici o știre! Trimitem un email în fiecare dimineață cu ultimele știri.
Te poți dezabona oricând.

Fii primul care află! Primești notificări imediat ce am publicat un articol.

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookies, altfel nu merge. Presupunem că doriți să-l vizitați în continuare, dar puteți renunța dacă doriți. AcceptVezi mai mult