„Am avut un angajat care mi-a spus franc, încă de la început: eu pot lucra doar de dimineață până la ora 16.00. După-amiaza nu vă bazați pe mine, am un program aparte. Acel program aparte era că el se droga. A recunoscut-o fără probleme. Nu știu exact ce lua, cât a lucrat la mine a fost ok, nu am avut ce-i reproșa. Dar e o problemă cu drogurile în oraș.” Afirmațiile de mai sus sunt parte a unui dialog real pe care l-am avut, în urmă cu câteva luni, cu un angajator din Roman.
Evident, am ajuns cu discuția și la partea de prevenire, cine și cum ar trebui să o facă. Agenția Națională Antidrog (ANA) este reprezentată la nivel județean de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Neamț. Acest centru avea, la începutul anului, trei angajați. La sfârșitul lui 2017 rămăsese cu un singur angajat, fiindcă ceilalți doi specialiști au plecat să lucreze la o altă instituție (Serviciul de Probațiune). Cum să faci, așadar, prevenire și consiliere antidrog cu trei oameni într-un județ? Dar cu un singur om (în luna aprilie, posturile de la Neamț încă nu fuseseră scoase la concurs)?
În aceste condiții, rezultatele nu pot fi spectaculoase. Cu toate acestea, CPECA Neamț a realizat, în 2017, 22 de acțiuni de informare pentru consumatorii de droguri și/sau aparținătorii acestora, 7 activități de evaluare a consumatorilor de droguri, 10 activități de consiliere socială și 12 ședințe de management de abuz. Substanța principală pentru care beneficiarii au primit servicii este canabisul, urmată de substanțe psihoactive, denumite generic „etnobotanice”. Cei mai mulți au ajuns la consiliere pentru că au fost trimiși de DIICOT, dar două persoane au solicitat servicii din proprie inițiativă.
O parte dintre consumatori au ajuns la spital, fie pentru că erau la prima experiență și organismul lor a reacționat puternic, fie pentru că au luat o supradoză. În 2017, la nivelul unităților de primiri urgențe din județ au fost înregistrate 19 cazuri (10 cazuri la Piatra-Neamț și 9 la Roman). Mai bine de jumătate (52,6%) au fost cauzate de consumul de etnobotanice; în trei cazuri a fost vorba de consum de sedative, două cauze au rămas necunoscute, un caz a fost consumul de medicamente, un caz a fost de consum de canabis, un caz de consum de mefedronă și un caz de consum de cocaină. Toți pacienții au fost de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 16 și 47 de ani.
O scădere a fost constatată și în ceea ce privește numărul de anchete ce au ca obiectul traficul și consumul de droguri în Neamț. Să fie acesta un semn că nemțenii sunt mai „cuminți” sau că cei care comit astfel de infracțiuni au devenit mai atenți?
În 2017, DIICOT Neamț a soluționat 17 cauze penale, fiind cercetate 28 de persoane (18 consumatoare de droguri). Cu un an înainte, DIICOT a soluționat 20 de dosare pe consumul și traficul de droguri. Ca urmare a activității anchetatorilor, în 2017 au fost condamnate cinci persoane pentru infracțiuni la regimul drogurilor.
Studiu privind consumul de tutun, alcool și droguri ilicite în rândul elevilor din învățământul liceal și profesional din județul Neamț
Un studiu realizat de CPECA Neamț, în perioada 10 mai – 10 iunie 2016, pe un eșantion de 753 de elevi, arată că tinerii nu sunt deloc străini de drogurile licite sau ilicite. Mai mult, aceștia susțin că poat să facă rost destul de ușor de anumite droguri. Cele mai importante concluzii ale studiului cu privire la consumul de:
Tutun:
- peste jumătate dintre elevi a declarat consum de tutun cel puțin o dată în viață;
- 41,4% au declarat consum de tutun cel puțin o dată în ultimul an;
- o treime au declarat consum în ultima lună.
Alcool:
- este cel mai înalt nivel al consumului de subtanțe psihoactive, e un drog social larg acceptat;
- 91,2% au consumat băuturi alcoolice cel puțin o dată în viață;
- 60,3% au consumat alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.
Droguri ilicite (inclusiv tranchilizante/sedative fără rețetă, inhalanți sau steroizi anabolizanți):
- 8,8% au luat cel puțin o dată în viață;
- 4%, în ultimul an;
- 1,7%, în ultima lună.
După tipul de drog consumat, cea mai mare valoare se înregistrează în cazul consumului de canabis (6,9%); urmează etnobotanicele (1,3%), ecstasy (1,1%), cocaină (0,5%), sedative (0,5%), heroină (0,5%), ciuperci halucinogene (0,5%).
Tinerii sunt conștienți de riscurile consumului acestor substanțe:
- 71,7% dintre adolescenți atribuie un risc ridicat consumului regulat de etnobotanice, 67,7% fumatului regulat de canabis, 66,9% consumului regulat de amfetamine, 63,7% consumului regulat de ecstasy;
- 70,1% dintre elevi atribuie un risc ridicat fumatului zilnic a mai mult de un pachet de țigări, iar 62,8% consumului a 4-5 pahare de alcool zilnic;
- 57,1% asociază consumul compulsiv de alcool cu un risc ridicat, iar jumătate au aceeași părere față de consumul experimental de droguri ilicite;
Părinții, în special tații, sunt mai toleranți față de consumul excesiv de alcool al copiilor, comparativ cu consumul de droguri ilicite. Ceea ce arată că prima lecție de prevenire ar trebui făcută cu părinții.
0 Comentarii