Galerie foto: Pietonalul Ștefan cel Mare, o „groapă” a banilor publici. Pentru ce mai plătește acum Primăria

de | 18/06/2018 | Administrație, Local

Pietonalul Ștefan cel Mare a apărut din întâmplare și necesitate: avântul comunist în materie de construcții a ras casele din centrul vechi, unele adevărate bijuterii arhitecturale, multe dintre ele foste proprietăți ale evreilor care au găsit Romanul ca locul perfect din buricul Moldovei unde să-și desfășoare activitățile comerciale. Problema de care s-au ciocnit constructorii a fost că zona era împânzită de beciuri construite pe mai multe nivele; legenda spune că descoperirea beciurilor s-a făcut după ce un excavator a dispărut peste noapte din șantier, fiind găsit apoi câțiva metri mai jos. Cum cutremurul din 1977 impusese standarde clare în construcții, a fost nevoie de excavarea zonei pentru a face loc fundațiilor blocurilor. Așa a apărut „groapa”, proiectul fiind adaptat din mers, arhitecții de atunci prevăzând două niveluri cu spații comerciale.

Pietonal Stefan cel Mare 6863

„Groapa” – raiul magazinelor second-hand

În ciuda intențiilor administrației locale de după 1989, din neștiință sau neputință, Pietonalul Ștefan cel Mare pare să-și fi ratat șansa de a fi o zonă de promenadă pentru romașcani, lipsa unei viziuni clare asupra zonei transformând-o în raiul magazinelor second-hand. Mai e și o aglomerare de magazine cu mobilă care, din lipsa unei căi de acces alternative prin spate, se aprovizionează și distribuie marfa prin ușa din față, cu camionul printr-o zonă numită „pietonal”. După privatizarea spațiilor comerciale, noii proprietari le-au împărțit și închiriat cum au dorit, multe spații nebenificiind nici măcar de un grup sanitar, și fiecare chiriaș sau proprietar și-a amenjat fațada cum a crezut de cuviință, lipsa unei hotărâri de consiliu local care să reglementeze acest aspect ducând la o aglomerare pestriță de fațade de diverse culori, din diverse materiale, cu panotaj publicitar strident și dezorganizat.

Pietonal Stefan cel Mare 6855

Două spații, două stiluri diferite: într-o parte alucobond gri cu tâmplărie gri și o bucată din zidul de cărămidă, în partea cealaltă gresie, var alb și termopane albe.

Zona nu e moartă din punct de vedere comercial, dar abia respiră de ani mulți. Organizarea unor evenimente în pietonal ar fi putut revigora zona, numai că cele câteva realizate pe timpul verii au fost un eșec din mai multe motive: pietonalul nu e pietonal dacă mașinile de aprovizionare trebuie să se strecoare printre oameni și căldura e sufocantă între betoane. Practic cea mai mare suprafață a fost betonată, cele câteva petice de iarbă fiind neîngrijite și uscate. În schimb, administrația locală a ornat frumos cu flori pe alocuri, oarbă la iarba uscată de alături.

Pietonal Stefan cel Mare 6843

Aranjament floral cu gazon uscat.

Există o singură zonă cu umbră, imediat după scările dinspre biserica Precista Mare; în rest s-a tot insistat cu plantarea de paulownia – în ghivece sau nu – arbuști care au coroana mică, nu fac umbră, dar sunt scumpi. În condițiile în care de acum vom avea parte de veri din ce în ce mai caniculare, betonarea și lipsa umbrei va alunga romașcanii din zonă.

Pietonal Stefan cel Mare 6850

Patru bănci numai bune să te odihnești la… umbră!

În partea superioară, pietonalul se prezintă și mai trist: buruienile își fac loc prin betonul fisurat, balustradele metalice sunt ruginite și nevopsite contrastând cu cele din inox, trotuarul a suportat doar intervenția proprietarilor de spații comerciale de la parter exasperați că le plouă pe marfă, artiști anonimi au „înfrumusețat” pereții cu grafitti și cei de la salubrizare par să ocolească zona.

Pietonal Stefan cel Mare 6854

Puțină iarbă, mult gunoi și un arbust în suferință.

Administrația locală a cheltuit, de-a lungul anilor, sume impresionante pentru amenajarea Pietonalului Ștefan cel Mare. E drept că o parte a banilor cheltuiți a venit din fonduri europene (două tronsoane au fost amenajate prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – PIDU), dar sunt, totuși, milioane de lei din bugetul local care s-au băgat într-un perimetru pentru care nu există soluții, deși de ani de zile ni se promit proiecte inedite. Și care, pentru a arăta decent, mai are nevoie de (mulți) alți bani.

Pietonal Stefan cel Mare 6865

Între timp, unele lucrări făcute pe bani europeni s-au deteriorat, iar Primăria trebuie să plătească și pentru refacerea acestora, altfel riscă corecții financiare din partea autorităților care verifică modul în care a fost realizat proiectul european.

Proiectul de modernizate al Pietonalului a fost întocmit, în 2004. Modernizarea trata, la acea dată, doar parterul 1 şi structura Pietonalului Ștefan cel Mare în patru tronsoane ce trebuiau să aibă „personalitate distinctă”. În lipsa finanţării, abia în anul 2008 s-a realizat un singur tronson, cu fonduri de la bugetul local (peste 840.000 lei). În decursul anului 2012, cu o finanţarea asigurată în cea mai mare parte din fonduri europene, s-au efectuat lucrări de modernizare a două tronsoane dinspre Precista Mare. Proiectul a costat 2.100.000 lei, inclusiv TVA și a fost finalizat în mai 2013. A mai rămas de realizat tronsonul cel dinspre BancPost, dar între timp a apărut necesitatea reabilitării şi a circulaţiei la nivelul parterului 2 și a altor lucrări.

Pietonal Stefan cel Mare 6853

Administrația locală promite că ultimul tronson va fi gata în curând. Cu pietricele în loc de iarbă verde.

Într-un răspuns remis înRoman.ro, Primăria municipiului Roman susține  că a alocat în ultimii cinci ani pentru lucrările din Pietonalul Ștefan cel Mare suma de 2.676.881,91 lei.

Lucrările au constatat în reparații capitale pe tronsoanele 2 – 4, în sumă de 2.566.077,59 lei, la care se adaugă: lucrarea de racord electric (4.407,29 lei), cote ISC (26.397,03 lei) și balustradă (80.000 lei). Pentru lucrările de mentenanță, reprezentând reparații la terasă, s-au mai alocat încă107.127,22 lei.

– răspuns al Primăriei Roman

Am mai întrebat, de asemenea, de cine sunt suportate lucrările de refacere în zona PIDU (Pietonal și scuar Hotel), de ce este nevoie de aceste lucrări și cât costă. Ni s-a confirmat, așa cum bănuiam, că lucrările efectuate de constructori au ieșit din garanție și că reparațiile sunt suportate din bugetul local.

Perioada de garanție la lucrările derulate prin PIDU la scuar Hotel au expirat la data de 18.12.2014, iar la lucrările din Pietonal Ștefan cel Mare – la data de 26.05.2015. Investițiile finanțate prin PIDU au ca perioadă finaliză de monitorizare din partea organismului finanțator – iunie 2018. În intervalul dintre expirarea perioadei de garanție și sfârșitul perioadei de monitorizare, Primăria Roman are obligația de a efectua, pe cheltuiala proprie, lucrări de mentenanță/reparații. Lucrările care se execută actualmente pe cele două amplasamente au fost solicitate de către organismul finanțator la închiderea perioadei de monitorizare. Valoarea finală a lor va putea fi comunicată după recepția lucrărilor de reparații.

– răspuns al Primăriei Roman

Până acum au fost cel puțin 5.700.000 de lei „investiți” în Pietonal, din care mai bine de jumătate au fost de la bugetul local. Cât va mai costa până când zona va deveni atractivă pentru romașcani? Probabil că nimeni nu știe.

Pietonal Stefan cel Mare 6839

Garanția lucrărilor executate pe bani europeni a fost mai mică decât perioada de monitorizare a proiectului, prin urmare reparațiile se fac cu bani de la bugetul local.

Mai mult, recentele „reparații” care arată ca nște petice au obligat patronii magazinelor de la parter să închidă magazinele pentru mai multe zile, din cauza zgomotului și a prafului. Oamenii sunt revoltați și spun că Primăria a cheltuit niște bani fără sens, fiindcă nu toate crăpăturile au fost reparate și arată cu degetul la ceea ce se întâmplă sub terase, acolo de unde cade tencuială și bucăți de beton, de a ajuns să se vadă armătura.

Pietonal Stefan cel Mare 6845

Având în vedere că mai toți responsabilii din administrație sunt oameni umblați prin țările civilizate, ne e greu să înțelegem de ce modelele de bune practici de acolo nu au fost preluate, de ce „groapa” nu a fost transformată într-o zonă de promenadă cu multă verdeață, cu umbră, cu terase chic și boutique-uri, în care bunicii să-și scoată nepoții la plimbare, tinerii îndrăgostiți să-și fure câte un sărut pe o băncuță umbrită, să devină o zonă preponderent recreativă și de entertainment, cu un comerț pe măsură.

Pietonal Stefan cel Mare 140858 Pietonal Stefan cel Mare 140819 Pietonal Stefan cel Mare 140809 Pietonal Stefan cel Mare 140759 Pietonal Stefan cel Mare 140750

Pietonal Stefan cel Mare 140742

Probabil o mașină de aprovizionare

Pietonal Stefan cel Mare 140734 Pietonal Stefan cel Mare 140719 Pietonal Stefan cel Mare 140653 Pietonal Stefan cel Mare 6871

Pietonal Stefan cel Mare 6869

Un obstacol din beton de-o vârstă și o utilitate incerte; de fapt toată partea superioară e ca o cursă cu obstacole, mai ales pentru cei aflați în scaune cu rotile.

Pietonal Stefan cel Mare 6868 Pietonal Stefan cel Mare 6867 Pietonal Stefan cel Mare 6866 Pietonal Stefan cel Mare 6864

Pietonal Stefan cel Mare 6862

Prelata unei terase: decolorată de soare și cu petice peste găurile făcute de țigările aruncate de locatarii de la etajele superioare.

Pietonal Stefan cel Mare 6861

În lipsa unui trotuar decent cineva s-a gândit că merge o mochetă verde.

Pietonal Stefan cel Mare 6860 Pietonal Stefan cel Mare 6859 Pietonal Stefan cel Mare 6858 Pietonal Stefan cel Mare 6857 Pietonal Stefan cel Mare 6852 Pietonal Stefan cel Mare 6851 Pietonal Stefan cel Mare 6849 Pietonal Stefan cel Mare 6847 Pietonal Stefan cel Mare 6844 Pietonal Stefan cel Mare 6842 Pietonal Stefan cel Mare 6841 Pietonal Stefan cel Mare 6840 Pietonal Stefan cel Mare 6837 Pietonal Stefan cel Mare 6836

Pietonal Stefan cel Mare 6835

Un patron întreprinzător a redecorat un stălp.

Pietonal Stefan cel Mare 6834

Iarbă pârjolită

Articol scris de Teo Baciu

Jurnalist din 2007, cu experiență în presa locală și națională, bursieră în 2014 a programului "Bursele Europene pentru Jurnaliști în Dialog", coautor al portalului național justitiecurata.ro, premiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul concursului "Reporter și blogger european".

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.