610 ani de la atestarea satului Cotu-Vameș

476

Anul acesta se sărbătoresc 610 ani de atestare documentară a satului Cotu-Vameş. Primele informații documentare despre satul Cotu-Vameş sunt din vremea domnitorului Alexandru cel Bun, și acestea atestă că satul se numea pe atunci Dragomirești. Cea mai veche însemnare cunoscută și documentată este din anul 1407, în care se aminteşte de călugării din Dumbravă, de lângă Dragomireştii Romanului. Dar sunt și mai referiri mai vechi: într-un document din 4 august 1400 scrie despre un pod “a lui Dragomir” aşezat pe malul vechiului curs al Moldovei.

Începând cu secolul al XVII-lea locuitorii din Dragomirești sunt atrași și se mută într-o nouă locație, mai aproape de Roman, noua așezare formată de dragomireșteni fiind denumită Cotu-Vameș. Satul se formează în jurul bisericii “Sf.Dumitru”, alături de şcoală și primărie formând centrul localității. a fostei comune Cotu-Vameş. Existența unui punct de vamă al Episcopiei Romanului, la o trecere peste Moldova, unde râul forma un cot, dă numele localității.

Localitatea era arondată Episcopiei Romanulu, locuitori îndeletnicindu-se cu munca la câmp sau cărăușia. După unirea Moldovei cu Muntenia (1859) sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, odată cu Reforma agrară din 1864, în satul Cotu-Vameş sunt împroprietăriţi 210 săteni cu o suprafaţă de aproximativ 852 hectare iar localitatea iese de sub autoritatea Episcopiei Romanului şi deveni entitate de sine stătătoare cu statut de comună. Urmează o perioadă înfloritoare iar în Cotu-Vameș se construiește o școală nouă, o moară pe Siret, un pod ce face legătura cu orașul Roman și se reconstruiește biserica “Sfântul Dumitru”.

În perioada 1939-1944, satul Cotu-Vameş se unește cu satul Elisabeta Doamna, astăzi Horia, și formează comuna Elisabeta Doamna.

Primăria Horia împreună cu cele două parohii din Cotu-Vameș vă invită la aniversarea a 610 ani de la atestarea documentară a satului Cotu-Vameș, duminică, 30 septembrie, de la ora 15:00, la Biserica Înălțarea Domnului din sat. Vor conferrenția:

  • prof. univ. Constantin Cloșcă: Monumente din istoria satului Cotu-Vameș;
  • prof. Ioan Dămoc: Școala și oamenii locului;
  • prof. Mihaela Grapă: Istoricul Nicolae Grigoraș: omul și opera;
  • prof. Dorinel Ichim: Costumul popular în zona Siretului de Mijloc;
  • prof. Simona Nohai: Otilia Cazimir, poeta noastră;
  • prof. univ. Neculai Samson: Evocări: oameni și locuri.

Alexandra Gavrilescu, este cunoscută tuturor ca Otilia Cazimir, pseudonimul folosit în scrierile sale. S-a născută în Cotu-Vameş la 12 februarie 1894. A intrat în istorie ca poetă, prozatoare şi publicistă. Moare la 8 iunie 1967.

Nicolae Grigoraș s-a născut la 18 noiembrie 1911, a urmat şcoala primarã în satul natal, liceul la Roman, și studiile superioare la Facultatea de Litere şi Filosofie la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iaşi. a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Iaşi, secţia istorie. În anul 1940 a primit titlul de doctor în istorie, în 1943 este numit şef de lucrări la Institutul de Istorie Naţională “A.D. Xenopol”, apoi este numit conferenţiar la Istoria statului şi a dreptului românesc, la Facultatea de Drept, iar din 1949 şi profesor suplinitor la Catedra de Istoria Modernă a României. În 1951 este scos de la catedră din motive politice. Istoric de frunte al evului mediu românesc, publică 125 de studii şi 12 cărţi. Moare la 31 august 1987.

O altă personalitate locală a fost preotul Vasile Focşa, primul învăţător-director al scolii din Cotu-Vameş, înfiinţată în 1858-1859.

Abonează-te la newsletter!
Nu rata nici o știre! Trimitem un email în fiecare dimineață cu ultimele știri.
Te poți dezabona oricând.

Fii primul care află! Primești notificări imediat ce am publicat un articol.

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookies, altfel nu merge. Presupunem că doriți să-l vizitați în continuare, dar puteți renunța dacă doriți. AcceptVezi mai mult