“Moldova Reper 2030” s-a numit întâlnirea arhitecților, ce a avut loc joi, 6 iunie, în sala de festivități a Primăriei municipiului Roman. Denumirea sugerează mai degrabă o proiecție către viitor, dar discuțiile au fost diverse și au vizat câteva teme distinct etalate: 

• patrimoniul 
• arhitectura și urbanismul în mediul rural
• relația dintre arhitecți și angajații direcțiilor de urbanism din primării
• digitalizarea administrației publice locale
• o istorie cu multe informații inedite a municipiului Botoșani

La deschidere au participat și primarul Lucian Micu și deputatul Laurențiu Leoreanu. Cei doi au vorbit despre eforturile care s-au făcut la nivelul administrației publice locale pentru protejarea patrimoniului existent, dar și pentru eliberarea în timp mai scurt a documentelor pentru construcții. Conform primarului Micu, la Roman un certificat de urbanism se eliberează în aproximativ trei luni, în timp ce în alte localități din țară se poate ajunge și aproape al doi ani de așteptare. 

Actualul arhitect-șef al Romanului, Iulian Negru, a pus accent pe calitatea proiectelor (uneori sub așteptări), despre importanța îmbinării trecutului cu prezentul și a vechiului cu noul, dar și despre ceva ce nu ar trebui să lipsească nimănui, indiferent de poziția pe care o ocupă: bunul simț – față de client, față de istoria orașului, față de profesie. 

Ana-Maria Alexe, fostul arhitect-șef al orașului, a prezentat mai multe clădiri de patrimoniu din oraș care au fost reabilitate sau restaurate – fiind date exemple precum Biblioteca municipală, casa Căsătoriilor sau sediul Direcției Locale de Evidență a Persoanelor Roman -, dar a vorbit și despre proiectul administrației publice locale de a face un pasaj rutier subteran la Piața Centrală. 

O prezentare din două părți ( susținută de arh. Dana Eleonora Raicu și arh. Marina Gingirof – Grupul de Lucru Rural) despre arhitectura și urbanismul din mediul rural – cu exemple pozitive, dar și negative -, a scos la iveală adevăruri dure privind estetica arhitecturală a satelor românești, dar și soluții pentru cei care vor să să construiască sustenabil. 

O discuție care s-a prelungit a fost cea privind digitalizarea serviciilor de urbanism din primării. Arhitectul romașcan Alexandru Sescioreanu i-a provocat la dezbatere pe cei prezenți atât în cea ce privește debirocratizarea, cât relația dintre arhitecții din mediul privat și angajații din primării. 

Concluziile au fost:

• nu există o structură comună a informațiilor urbanistice de pe site-urile primăriilor, 
• extrasele de carte funciară online nu sunt recunoascute de toate administrațiile publice locale, deși sunt acte legale, 
• fără investiții în dotare tehnică nu se poate vorbi despre digitalizare, 
• baze de date urbane nu există, complete, nicăieri în țară,
• viziunea trebuie să fie la nivel macro și să vină de sus în jos, pentru a fi eficientă,
• nu de puține ori, anagajații din primării nu pot oferi documentele cerute din cauza lipsei informațiilor (dacă terenul e liber de utilități, pe unde trec rețelele de apă, canalizare, etc.).

Către ce se îndreaptă arhitectura spațiului public:

„Noi avem, prin profesire, tendința de a ridica ștacheta cât mai sus și de a ajuta și economic, inclusiv prin studiile care se fac – se vizează și dezvoltarea economică. În urbanism există această tendință, care nici nu mai e foarte nouă, și anume de a elibera străzile de autoturisme; sunt multe exemple deja executate. Dar la noi, deocamdată sunt doar proiecte și se discută. În America și chiar în țări din Europa sunt imagini cu străzi de prin anii ’70, cu câte trei rânduri de benzi de circulație pe un sens și acum rămâne doar câte o bandă pe sens pentru mașini și restul este pietonal. La noi este complicat de realizat, ei nu au avut o sincopă a comunismului.„

arh. Liliana Bârgu, președinte filiala Neamț – Bacău a Ordinului Arhitecților din România

Arh. Bârgu a mai precizat că orașele din România trebuie să ofere cetățenilor soluții de înlocuire a traficului de autorisme dintr-un oraș – un transport public în comun eficient, piste de biciclete și nu numai, parcări mai scumpe în centru și mai eftine la periferie.