Dermatita Atopică – afecțiunea cu pacienți “invizibili”

de | 25/10/2020 | Național, Sănătate

Majoritatea dintre noi are în familie sau printre cunoscuți câte o persoană care să sufere de afecțiuni cronice. Însă puțini știu că o mare parte a populației suferă de o boală “tăcută”, cu urmări grave, atât fizice cât și psiho-emoționale, dacă nu este ținută sub control. Despre dermatita atopică nu se vorbește atât de des cum se vorbește despre diabetul zaharat sau despre hipertensiune arterială. Poate de aceea, lipsa de informație a dus și la agravarea acestei afecțiuni, în multe cazuri. Se estimează că, la nivel mondial, numărul celor care suferă de dermatită atopică ar depăși 200 de milioane. În România, 20% dintre copii și 5-10% dintre adolescenti și adulți suferă de dermatită atopică.

Păstrând proporțiile, la nivelul municipiului Roman se presupune că aproximativ 1800 de copii (20% din 9025 de copii cu vârstă cuprinsă între 0 și 14 ani, conform Institutului Național de Statistică – populația după domiciliu la 1 iulie 2019) ar putea suferi de această afecțiune. La nivelul întregii populații a municipiului Roman (69128 persoane – populația după domiciliu la 1 iulie 2019), ar putea fi aproximativ 3400 de pacienți cu acest diagnostic (5% din populație). Cu toate acestea, mai mulți medici contactați au afirmat că nu cunosc și nu au în evidență pacienți cu dermatită atopică.

Dermatita atopică (DA) este puțin cunoscută și “recunoscută” putând fi confundată cu eczeme sau reacții alergice. Dermatita atopică poate să apară pe fondul unei combinații între predispoziția genetică și expunerea la diverși iritanți sau alergeni. Defectul fundamental este localizat în structura pielii – este un defect de barieră, agravat de diverși factori. Acest defect de barieră poate să existe și la pielea aparent sănătoasă, care nu are leziuni. Dermatologia și Alergologia sunt principalele specialități medicale care se ocupă cu tratarea dermatitei atopice. Având în vedere faptul că dermatita atopică se poate asocia și cu alte afecțiuni, cum ar fi astmul sau rinita alergică, sunt incluse și specialitățile Pneumologie și ORL. Un rol important joacă și specialiștii în Pediatrie pentru identificarea dermatitei atopice la copii.

Dermatita atopică nu este o boală rară, se estimează că la nivel mondial sunt peste 200 de milioane de pacienți. Între 6 și 10% dintre acești pacienți au forme moderat-severe. Un studiu efectuat în Canada arată că elevii cu dermatită atopică pierd anual mai multe zile de școală din cauza disconfortului creat de această afecțiune. Boala ridică mari probleme medicale și sociale. Este o boală imunologică și, adesea, se asociază și cu alte afecțiuni cel puțin la fel de grave – astm, rinită alergică, febra fânului.

dr.Alin Nicolescu – medic primar dermatolog, secretar general al Societații Române de Dermato-venerologie, președintele Comisiei de Experți a Casei Naționale de Asigurări de Sănatate și membru al Academiei Americane de Dermatologie

Din cercetările efectuate s-a constatat că există trei etape ale acestei afecțiuni, prima putând apărea chiar din fragedă pruncie. Suferința fizică a pacientului poate să fie una dintre problemele minore cu care acesta se confruntă. Aspectul pielii îl face să se simtă complexat, stigmatizat față de cei din jur. Boala trebuie tratată pe termen lung și mediu, dermatita atopică depășind stadiul de boală cronică, fiind catalogată ca o boală cronică severă imunologică.

Există 3 etape ale dermatitei atopice:

  • Etapa nou-născutului (0-2 ani)
    • forme de manifestare: tegument uscat, mici leziuni la nivelul scutecului, la nivelul obrazului;
  • Etapa copilului (2-12 ani)
    • forme de manifestare: eczeme în zonele de pliuri, de flexie – plica cotului, a genunchiului; reacție exacerbată la pișcătura de țânțar;
  • Etapa adultului (12+ ani)
    • forme de manifestare: leziuni de fază acută – papule, vezicule; formele cronice – lichenificarea pielii, piele uscată; există anomalii ale imunității; pacientul trebuie tratat pe termen mediu și lung; boala trebuie gestionată în permanență

În Romania, posibilitățile de tratament includ terapiile ușoare, terapiile sistemic convenționale și terapiile biologice. Există o gamă terapeutică pentru dermatita atopică de la formele cele mai ușoare până la cele severe. În tratarea tegumentului, igiena exagerată distruge microbiomul. Este recomandată o igienă potrivită care ia în considerare refacerea microbiomului. Dermatita atopică este mai multe decât ceea ce pare, este o boală cronică severă imunologică. Are un impact foarte mare asupra calității vieții pacientului și asupra sănătății prin asocierea cu alte afecțiuni imunologice.

dr.Alin Nicolescu-medic primar dermatolog

Prof. Dr. Ioana Agache este profesor universitar la Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Medicină, disciplina Imunologie-Alergologie și Fiziologie, fost Președinte al Academiei Europeane de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI), membră a Organizației Mondiale pentru Alergii și membră în colegiul de redacţie al unor publicaţii ştiinţifice internaționale. Aceasta susține că uneori, afecțiunea este diagnosticată târziu. Un caz care să confirme acest lucru, este a unui pacient de 16 ani – vârstă la care a făcut și primul consult în acest sens.

Evoluția bolii s-a realizat treptat. Între 0 și 6 ani s-a manifestat prin leziuni de tip eczema; la intrarea în colectivitate apar infecții ale căilor respiratorii frecvente (1-2/lună), inclusiv bronșite care necesită tratament inhalator – aici părinții trebuie să înțeleagă că este un semnal de alarmă, nu este normal ca un copil să răcească atât de des, de obicei această răceală ascunde un teren atopic; episod de alergie digestivă. În cea de a doua etapă, între 6-12 ani, boala s-a agravat prin eczemă cronică cu suprainfecție stafilococică recurentă, perioadă fără manifestări ale astmului, dar apar simptome ale rinitei alergice – congestie nazală, secreții nazale, durere sinuzală, prurit nazal și ocular, strănut. Între 12-16 ani – eczemă cronică și au reapărut crizele de astm. La 16 ani (momentul consultului) se constată leziuni netrate de dermatitei atopice în zonele de flexie, rinosinuzită cronică cu polipoză nazală, astm persistent sever (funcția pulmonară este la 60% din capacitate).

Prof. Dr. Ioana Agache, profesor universitar la Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Medicină

Acum, pacientul prezintă leziunile tegumentare minime, care de două-trei ori pe an sunt tratate cu emoliente. Ultima criză de astm a avut loc în urmă cu 2 ani, continuă folosirea inhaler-ului regulat o dată pe zi, fără simptome nazale, fără tratament pentru rinosinuzită, fără episoade de alergie digestivă.

Pe lângă suferința fizică, pacienții care suferă de dermatită atopică sunt puternic afectați emoțional și psihic, după cum spun specialiștii. Tensiunea psihică, tulburările somnului, nervozitatea, agresivitatea sunt doar câteva dintre efectele acestei afecțiuni. Unii dintre pacienți sunt depresivi, astfel încât de la depresie la suicid nu mai au decât un pas.

Simptomele care lasă urme adânci în sufletele pacienților, aduc disfuncționalități în toate ariile vieții lor: emoționale, interpersonale, sociale și profesionale. Pot avea loc modificări la nivel emoțional: durere și tensiune psihică, nerăbdare, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, furie, tulburări ale somnului; lipsa plăcerii (anhedonie), rușine, nivel ridicat de vulnerabilitați și frici, fobii (față de alte boli) ; registrul emoțional restrâns caracterizat prin emoții negative, sentimente de disperare, de neajutorare, de inutilitate, de deznădejde. Atunci când apare depresia – diagnostic psihiatric, riscul de suicid devine foarte mare la pacienții cu dermatită atopică.

doctor Elena Marinescu – psiholog clinician specialist Institutul de Urgență pentru Boli cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu

Când am încercat să aflăm care este situația la nivelul municipiului Roman am contactat medici de diferite specializări, inclusiv pediatrie, medicină de familie sau O.R.L. Fără excepție, de fiecare dată răspunsul a fost că nu au în evidența lor pacienți cu dermatită atopică. Astfel, se confirmă ipoteza confuziei cu alte afecțiuni, dar și o realitate pe care romașcanii o cunosc de foarte mulți ani: atunci când au probleme de sănătate ceva mai complexe, pacienții aleg să se trateze în centrele universitare, având mai mare încredere în specialiștii care se confruntă adesea cu cazuri cu grad ridicat de dificultate. Și, atunci când bugetul le permite, preferă tratamentul în clinicile private pentru a evita stigmatizarea. Astfel, pacienții cu această afecțiune sunt “invizibili” în statistici și în evidența multor medici.

Ziua de 14 septembrie a fiecărui an este dedicată pacienților care suferă de dermatită atopică. Măsurile de prevenție pot fi aplicate de către părinți, având în vedere că boala poate debuta de la vârste mici. Stilul de viață sănătos implementat în viața tuturor din familie, consultațiile de specialitate făcute la timp sunt importante în a stopa evoluția bolii, mai ales că formele ușoare pot fi tratate prin creme emoliente potrivite. Familia și cei din jurul pacienților au un rol esențial în a-l ajuta pe acesta să nu se simtă izolat, stigmatizat. Manifestările celor care suferă de dermatită atopică pot fi semnale că trebuie înțeleși și ajutați pentru a depăși momentele cruciale. Integrarea în societate este esențială pentru ca viața lor să se defășoare normal.

Photo by Romina Farías on Unsplash

Articol scris de Coca Cozma

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele articole

se incarca

Cele mai citite articole

se incarca