Povești de viață ale romașcanilor din diaspora

de | 18/08/2016 | Local

Italia, Irlanda, Tanzania, iar Italia, Norvegia, din nou Italia. În aceste țări (și nu numai) locuiesc romașcani care au plecat de acasă pentru a-și face un viitor. Parte din ei și-au făcut timp pentru a se întâlni joi, 18 august, cu primarul Laurențiu Leoreanu, cel care a lansat o invitație către românii din diaspora, veniți acasă în concediu. La invitația au participat aproximativ 15 familii sau persoane venite din diferite colțuri ale lumii. De cealaltă parte, primarul Laurențiu Leoreanu a venit la întrunire cu parte a reprezentanților Primăriei, cu viceprimarul Lucian Micu, iar ulterior li s-a alăturat și deputatul Mugur Cozmanciuc.

Cei prezenți au vorbit, la unison, despre cât de mult își doresc să revină acasă și despre ce și-ar dori să facă în Roman și pentru Roman. Familia Damaschin a muncit și locuit în Italia în ultimii 17 ani, iar acum ar vrea să se întoarcă acasă. ”Dorim să deschidem o activitate în oraș, ceva în domeniul confecțiilor metalice, fiindcă asta am lucrat acolo. Aș vrea să știu dacă pot fi sprijinit în acest sens, dacă ne întoarcem acasă. Sper să reușim ceva. Suntem sătui de singurătate, suntem doar noi. Nu am vrea să ne întoarcem acolo. Nu este ușor printre străini”, au spus soții Damaschin.

”Lucrez de foarte mulți ani în domeniul auto. Am lucrat 16 ani în Roman, apoi am plecat în Germania. Și acolo lucrez ca și electromecanic auto. Mi-aș dori să mă întorc acasă, să îmi deschid o activitate în domeniu, fiindcă asta știu să fac”, a zis un tânăr. O doamnă care locuiește cu toată familia în Irlanda, la 120 de kilometri de Dublin, a venit la întâlnire pentru a afla despre proiectele administrației locale și pentru a-I felicita pe primarul Laurențiu Leoreanu pentru cum arată orașul. O altă persoană, o altă poveste: Daniela locuiește de 18 ani în Italia, la Padova. Ea și soțul său au venit în vacanță, să îi vadă pe cei dragi. Se gândesc să revină în țară, dar pe viitor.

Irina Mihălcuț împărtășește din vasta ei experiență și este prima care pune degetul pe rana noastră, a celor care suntem acasă. ”Am plecat din Roman în 2004, în urmă cu 12 ani. Ultima aventură pe care am avut-o, la nivel profesional, a fost în Tanzania. Am lucrat în Coreea de Sud, am lucrat în mai multe țări, nu doar în zona europeană. Am terminat ultima experiență profesională în urmă cu câteva luni și m-am decis ca experiența pe care am acumulat-o în cei 12 ani în afara țării să o folosesc pentru a dezvolta niște proiecte. Vreau să spun că e foarte interesant că ați făcut foarte multe schimbări la nivel de infrastructură, asta este foarte vizibil dar, din interacțiunea pe care am avut-o cu locuitorii de aici mi se pare că nu se lucrează foarte mult la nivel de comunitate. Mi se pare că se dezvoltă foarte mult spiritul acesta de individualism în care fiecare vrea să-și facă o afacere, vrea să fie bine pentru el, pentru familia lui, dar la nivel de comunitate asta are un efect foarte nociv. Pentru că, spre exemplu, în cartierul în care am crescut, copiii nu se mai joacă pe afară sau se joacă foarte puțin, terenurile de sport nu sunt folosite pentru că sunt închise sau nu sunt modernizate. Nu sunt zone în care să văd vecinii sau locuitorii într-un cartier să facă activități împreună. Da, există bătrâni care se aliază ca să se certe cu toată lumea sau să facă jalbe la Primărie – la asta se raliază foarte repede, dar nu se aliază să facă ceva împreună pentru comunitate. Toată lumea așteaptă ca Primăria să facă, Guvernul să facă, cineva să vină să le facă și-apoi să vină și să critice”, spune Irina Mihălcuț. Ea mai vorbit despre refugiați și migranți economic, despre minorități și despre nevoia de educație.

intrunire diaspora primarie 2

Primarul Leoreanu s-a simțit dator cu unele răspunsuri și a vorbit despre  spiritul comunitar, care se face simțit la marile sărbători ale orașului, apoi a discutat despre cauzele unor comportamente pe care nu le agreăm sau care nu ne fac cinste. ”Am trăit 50 de ani sub comunism și asta a lăsat urme în comportamente, în atitudini. Iar un alt motiv care vine să justifice starea de fapt este cel al globalizării și a ceea ce se întâmplă. Și eu sunt un om deschis, dar se întâmplă  și foarte multe lucruri reprobabile. Chiar și acest val cu migrația; eu cred că trebuie să fim deschiși, dar totul trebuie să fie sub un anumit control. Atunci când cineva pune o bombă și te aruncă în aer și ție îți pare rău când vezi la televizor, dar când e propriul tău copil nu mai gîndești atât de tolerant. Diferențele culturale, de educație și de religie dau compotamente dintre cele mai diverse. Trebuie să fii deschis către cei care vin, dar trebuie să te gândești și la ai tăi să-I protejezi de anumite lucruri. Eu am prins la Paris – și am fost îngrozit – o manifestare de-a dreptul groteacă, în care foarte mulți musulmani, negri, arabi, dădeau foc la cauciucuri, aruncau cu grenade fumigene. Lucrurile sunt mai sensibile decât o percepție generală”, a afirmat Laurențiu Leoreanu, primarul municipiului Roman.

Familia Robu este în Torino, Italia, dinainte de anul 2000. Soții Daniela și Daniel Robu au venit la întâlnirea de la Primărie cu multe emoții și cu planuri mari: vor să se întoarcă pe meleagurile natale și, mai mult, vor să facă un proiect prin care și alții ca ei să revină acasă. Daniel Robu este din Săbăoani și se recomandă, simplu, ”croitor de meserie”, dar care nu este doar un croitor, ci primul român membru al Academiei Croitorilor din Italia; a vorbit cu multe emoții. ”Vă mulțumesc pentru onoarea pe care mi-ați dat-o, de a vă vorbi. Sunt plecat în Italia de 18 ani, acolo m-am format, acolo m-am șlefuit. Mă gândesc ce-aș putea aduce orașului de suflet, orașului unde-am copilărit. Mi-aș dori să aduc acasă ceea ce am învățat în Italia. E o plăcere de a fi împreună cu dumneavoastră, astăzi.”

Ioana își ascunde bine emoțiile în spatele unei exprimări vioaie. ”Sunt plecată de șase ani în Norvegia. Acolo l-am întâlnit pe soțul meu, iar de opt luni s-a născut copilul nostru. În fiecare an, când ne întoarcem acasă, avem vise, dar deocamdată suntem la stadiul de vise. Mă simt inspirată să fiu aici, să mă întâlnesc cu oameni care sunt plecați din țară de mai mulți ani. Ne vom întoarce în țară cândva, dar acum promovăm cultura română și personalitățile romașcane. am adus cred că peste 50 de norvegieni în orașul nostru până acum. Toți sunt foarte impresionați de cultura romașcană și de împrejurimi, de agricultura noastră. Pentru că în Norvegia nu crește nimic. Au spus că ar lua pîmântul la ei acasă, dacă ar putea.” O altă persoană l-a felicitat pe primar pentru tot ce a făcut, dar a venit cu un ”reproș” – femeia este deranjată de vecinii prea gălăgioși și a cerut sprijinul administrației locale.

La finalul întrunirii, deputul Mugur Cozmanciuc i-a propus primarului Leoreanu să lucreze împreună la un proiect de lege prin care să ofere românilor ce lucrează în străinătate și vor să se întoarcă acasă ”nu neapărat facilități, cât recunoaștere. Sunt oameni care trimit peste un miliard de euro annual, care trebuie să genereze și la nivel individual o stare de prosperitate. Această propunere aș vrea să o avem ca formă de parteneriat la finalul acestei întâlniri pentru canoi să le prezentăm soluții oamenilor. Adică să facem ceea ce este normal: să oferim un cadru legal în care statul să aibă un rol minimal”, a spus deputatul Mugur Cozmanciuc.

Articol scris de Teo Baciu

Jurnalist din 2007, cu experiență în presa locală și națională, bursieră în 2014 a programului "Bursele Europene pentru Jurnaliști în Dialog", coautor al portalului național justitiecurata.ro, premiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul concursului "Reporter și blogger european".

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.