În țara specialiștilor IT, sistemul pentru fondurile UE abia „gâfâie”

de | 15/08/2016 | Județean, Național

Noul exercițiu financiar 2014-2020 nu funcționează atât de repede pe cât și-ar dori potențialii beneficiari. O parte a motivelor pentru care nu se întâmplă acest lucru țin de organizarea europeană de după alegerile europarlamentare. Aceste alegeri au avut loc în luna mai 2014, adică la cinci luni de când ar fi trebuit ca exercițiul financiar 2014 – 2020 să înceapă oficial. Lucrurile nu au fost atât de simple, însă, iar noilor demnitari europeni le-a trebuit ceva timp până când s-au organizat.

”Comisia Europeană s-a schimbat, bugetul UE a fost adoptat cu întârzâiere, deci, cel puțin un an, un an și ceva, s-a datorat acestor schimbări. Nu putea începe nimic, niciunde în lipsa bugetului adoptat de Comisia Europeană, a regulamentelor europene. Și nu doar România a trebuit să aștepte reglementările europene, ci toate statele Uniunii. În plus, trebuie să avem în vedere schimbările pe care le aduce acest exercițiu 2014 – 2020. Sunt niște schimbări… exercițiul acesta și programele din perioada asta sunt mai sofisticate, mai complicate decât în perioada 2007-2013. O dată, se pune foarte mare accent pe strategii și pe condiționalități ex-ante. Adică, practic, în perioada asta, niciun proiect nu mai poate fi finanțat dacă nu este parte a unei strategii. Lucru corect de altfel, că nu putem finanța lucruri disparate, trebuie să fie într-un concept unitar ca duce la dezvoltare”, a afirmat Vasile Asandei, director general al Agenției  de Dezvoltare Reginoală (ADR) Nord-Est.

Pe lângă bugetul european adoptat mai târziu decât de obicei și pe lângă schimbările de selecție, o altă problemă ține de nefuncționalitatea unui sistem informatic. Într-o țară care are atât de mulți specialiști în IT, Guvernul nu a găsit soluția pentru ca sistemul pentru depunerea proiectelor să fie unul eficient. Acest sistem ar fi trebuit pregătit și testat din timp, se știa dinainte despre această nouă regulă, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

”Începând cu anul 2016, printr-o cerință a unui regulament european nu se mai lucrează cu hârtie, ci se lucrează în sistem informatic. Iarăși este normal. Trăim în secolul XXI, totuși, tehnologia informației a evoluat foarte mult, nu mai e cazul să mergem cu tone de hârtii, cu metri cubi de dosare, ci putem face totul informatic. Numai că sistemul acesta, MySMIS, este un sistem extraordinar de complicat, foarte complex, un sistem care să corespundă tuturor programelor de finanțare care funcționează în România. MySMIS a început anul trecut, dar s-a dovedit mai greu de finalizat decât s-a crezut inițial și a creat și asta o întârzâiere. Practic, o parte din proiecte nu au putut fi depuse din cauză că sistemul nu a funcționat. Acum sistemul este funcțional, dar și acesta a fost un motiv de întârzâiere”, a precizat Vasile Asandei.

La nivelul Programului Operațional Regional sunt disponibili peste un miliard de euro bani europeni ce pot fi accesați de autorități publice sau de entități din mediu privat. Suma este mai mare cu aproximativ 300 de milioane de euro față de exercițiul financiar 2007-2013.

Articol scris de Teo Baciu

Jurnalist din 2007, cu experiență în presa locală și națională, bursieră în 2014 a programului "Bursele Europene pentru Jurnaliști în Dialog", coautor al portalului național justitiecurata.ro, premiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul concursului "Reporter și blogger european".

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.