Amintiri de campioană: „M-a pupat pe picior și a spus <Ăsta! Ăsta ne-a adus medalie!>

de | 25/04/2018 | Educație, Local, Sport

Elevii Colegiului Național „Roman Vodă” au avut șansa de a afla povestea unei campioane chiar de la ea însăși, datorită proiectului „Campionii României în școală, liceu și universitate”, derulat de Ministerul Tineretului și Sportului prin Direcțiile Județene de Sport și Tineret (DJST).

Aducem în fața dumneavoastră oameni din lumea sportivă, campioni care să vă vorbească despre performanță, despre reușită și despre eșec, despre lucrurile frumoase din sport. Alegerea mea pentru Colegiul Național „Roman Vodă” a fost Tereza Tamaș-Pâslaru. A jucat până de curând la CSM Roman, dar are o carieră impresionantă.

Liviu Mihalcea, DJST Neamț

Vădit emoționată, Tereza Tamaș a început să vorbească despre începutul carierei sale.

Am început handbalul în Roman, dintr-o greșeală; de fapt, dintr-o curiozitate. Părinții mei s-au întâlnit cu domnul profesor Ioan Holban și, văzându-i așa înalți i-a întrebat dacă au fete. Părinții mei au spus că au două fete, iar el i-a întrebat dacă nu ar vrea să le dea la handbal. Eu nu știam nimic despre acest sport, reguli și ce implică. Din curiozitate, m-am dus și mi-a și plăcut. Domnul Holban m-a convins să rămân, pentru că aș putea face performanță și, astfel, în clasa a cincea m-am înscris la LPS Roman și am început cu domnul profesor Ungureanu, care a crezut în mine și a văzut că voi fi un mare portar. Bine-nțeles că eu nu eram de acord; ca oricărui alt copil mi se părea că cel mai important copil este cel care dă goluri, nu cel care stă în poartă și primește goluri, primeșe mingi în burtă, în cap. Dar, din dorința de a câștiga, voiam să ajut cu orice pot și așa am început junioratul pe postul de portar. Și am și performat. În clasa a VII-a am fost selectată prima dată la un lot național. După doi ani de muncă, am participat la primul meu campionat european și am luat și prima medalie de aur, la junioare. A fost prima mea experiență cu ceea ce implică sportul  de performanță. După un an, în 2000 am luat a doua medalie de aur, la un campionat european de tineret care s-a desfășurat în Franța. În 2001 am luat medalie de aur la Campionatul Mondial Universitar și de acolo am o amintire plăcută, pentru că am luat titlul de cel mai bun portar.

Tereza Tamaș-Pîslaru

După aceste rezultate a fost contactată de echipa de Ligă Națională de la Piatra-Neamț și a jucat cu dublă legitimare. După doi ani echipa, care ocupase locul III în Liga Națională, s-a desființat, iar Tereza a plecat la Zalău. Acolo a petrecut cinci ani.

A fost o schimbare radicală pentru mine, pentru că acolo am dat peste un alt stil de abordare, unul mai dur, unde se cerea mai mult antrenament și foarte multă performanță. A fost foarte greu pentru mine să mă acomodez. Dar am reușit să fac performanță. Acolo am lucrat cu domnul profesor Gheorghe Tadici. După Zalău am plecat cinci ani la Oltchim. Acolo am avut numai rezultate bune, am avut colege renumite precum Steluța Luca, Narcisa Lecușanu, Cristina Neagu, Luminița Huțupan. După acești cinci ani m-am îndreptat spre Serbia, să am o experiență internațională acolo am câștigat tot ce se putea câștiga, dar am avut și un gust amar, fiindcă jumătate de an nu am fost plătită. Am avut de ales între a pleca și a continua, pentru a câștiga. Am ales să rămân și să obțin acele medalii, fiindcă era vorba despre munca mea.

Tereza Tamaș-Pîslaru

După experiența din Serbia, Tereza s-a întors la Roman și a jucat pentru echipa din orașul mușatin până în 2016, când a renunțat la sportul de performanță din cauza unei accidentări.

Handbalista le-a răspuns la întrebări elevilor, le-a dat autografe, a enumerat beneficiile sportului și le-a povestit amintiri din perioada în care juca pentru echipa națională.

Am o amintire frumoasă cu fostul maseur de la echipa națională. Țin minte că eram după semifinală, la Campionatul Mondial din Rusia, și mă trecuse domnul antrenor la masaj, să-mi  revin pentru că jucasem în semifinală atunci și apărasem și foarte bine. Datorită ultimului șapte metri pe care eu l-am apărat atunci noi ne-am calificat în finală. Și maseurul era atât de înnebunit: „Bravo! Ai fost extraordinară, senzațională!” și îmi masa picioarele… Și, la un moment dat îmi ia piciorul și, pur și simplu: „Cu care picior ai apărat? Cu ăsta?” m-a pupat odată pe picior și a spus „Ăsta! Ăsta ne-a adus medalie!”

Tereza Tamaș-Pîslaru

Tereza Tamaș-Pîslaru va împlini vineri, 28 aprilie, 36 de ani. Acum are în plan să devină profesor și antrenor.

Articol scris de Teo Baciu

Jurnalist din 2007, cu experiență în presa locală și națională, bursieră în 2014 a programului "Bursele Europene pentru Jurnaliști în Dialog", coautor al portalului național justitiecurata.ro, premiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul concursului "Reporter și blogger european".

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele articole

se incarca

Cele mai citite articole

se incarca