Eurodeputatul nemțean Sorin Moisă este primul europarlamentar ce reacționează după vizita la Bruxelles a reprezentanților societății civile ce militează pentru construcția autostrăzii Iași – Târgu Mureș.

Sorin Moisă i-a scris președintelului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare in legatura cu Autostrada Iași-Targu Mures, care ar trebui sa lege Moldova de Transilvania și Vestul Europei.

Eurodeputatul a anunțat trimiterea acestei scrisori prin intermediul unei rețele de socializarea. Postarea lui Sorin Moisă, mai jos:

Sorin Moisă, primul din dreapta, demonstrând pentru autostrada Iași – Târgu Mureș

Scrisoarea prezintă starea de izolare economică a Moldovei, între un spațiu post-sovietic care nu oferă perspective economice favorabile, pe de o parte, și lanțul Carpaților Orientali care o izolează de piețele europene pe de cealaltă parte, argumentând că autostrada Iași-Târgu Mureș este un element central din orice strategie de scoatere a Moldovei din starea de abandon care afectează peste 4 milioane de cetățeni români și, de asemenea, Republica Moldova.

În contextul eșecului evident și dureros al demarării procesului de punere efectivă în practică a acestui proiect de către autoritățile române, îi cer sau îi sugerez Președintelui Juncker următoarele lucruri, strict compatibile cu mandatul său, știut fiind că nu Comisia Europeană construiește autostrăzi în Statele Membre:

1. Să ia în calcul efectuarea unei vizite în regiunea Moldova, pentru a discuta, vedea și înțelege această nevoie vitală la fața locului.
2. Să confirme faptul că toate segmentele autostrăzii sunt eligibile pentru finanțare europeană, atât în faza de pregătire (studii de fezabilitate) cât și de construcție propriu-zisă. Asta pentru a contracara tot felul de aberații conspiraționiste care circulă cum că de fapt Bruxelles-ul nu vrea, sau una zice alta vrea, și oricum e de vină că nu se face autostrada.
3. Să propună includerea segmentului Iași-Târgu Mureș în coridorul Rin-Dunăre, care traversează România. Nu s-ar schimba nimic în materie de eligibilitate la finanțare, care există deja, însă coridoarele din rețeaua centrală de transport a UE au câte un coordonator, respectiv un grad de vizibilitate politică mai mare decât segmentele ‘normale’ din rețeaua centrală. Includerea segmentului nostru într-un coridor prioritar ar fi deci o asumare directă și explicită a importanței sale de către Bruxelles, în condițiile în care propriii noștri reprezentanți politici își mestecă la infinit neputința
4. Îl întreb despre cum monitorizează Comisia progresul în realizarea rețelei centrale de transport a UE, pentru care Statele Membre au o obligație de finalizare până în 2030, și ce instrumente de presiune are Comisia la dispoziție pentru a se asigura că acest lucru se și întâmplă.
5. Să confirme că viitoarea politică de coeziune va menține eligibilitatea la finanțare a acestei autostrăzi, în condițiile în care această politică se vrea modernizată și îndreptată către priorități mai ‘sofisticate’.
6. Îi sugerez că, după ce se lămurește în legătură cu situația Moldovei și nevoia construcției acestei autostrăzi, să ia în calcul asumarea (‘adoptia’) acestei autostrăzi, adică să devină un promotor activ al ei, politic și moral. Ar fi frumos să îi spunem popular ‘autostrada Juncker’, câtă vreme am avea ce să denumim așa.

Moldova la Centenar are dreptul la o garanție că această autostradă va exista într-un număr cât de mic de ani.

Reamintim că, în urmă cu câteva săptămâni, o delegație a două asociații din Regiunea Nord-Est au mers la Bruxelles și au discutat cu mai mulți oficiali ai Uniunii Europene, printre care comisarul Corina Crețu și eurodeputați români, despre nevoia construirii acestei autostrăzi. Concluzia, știută și reconfirmată, a fost aceea că autoritățile române sunt cele incapabile să ceară bani europeni pentru acest proiect.