O investiție de o asemenea amploare precum construirea unei șosele de mare viteză nu ar fi trebuit să fie subiect de discuție decât cu privire la data inaugurării și a dării în folosință. Cu toate acestea, într-un stil pur românesc, de mai bine de zece ani de zile presa scrie doar despre cum (nu) se va face această investiție.

Începuturi

În 2013, parlamentarii ieșeni au semnat o petiție pentru susținerea acestei investiții. Tot atunci, societatea civilă (mai ales în județul Iași) făcea pași spre o coeziune în jurul aceluiași proiect.

În 2014, liberalii ieșeni (printre care și actualul deputat de Neamț Mugur Cozmanciuc), au propus să înceapă o campanie de strânge de semnături de la parlamentarii din toate județele Moldovei. Între timp, și în Neamț au început demersuri de susținere a acestui proiect (Cozmanciuc fiind președinte al PNL Neamț și deputat de Iași). Dar nu numai pe linie politică: Camera de Comreț și Industrie Neamț și Agenția pentru Dezvoltare Intercomunitară Euronest (formată din președinții celor șase consilii județene din regiunea nord-est) au avut poziții și activități similare. În decembrie 2014, toate aceste eforturi s-au reunit și o petiție a fost semnată de reprezentanți din  toate județele Regiunii Nord-Est (consilieri locali și județeni, președinți de consilii județene, parlamentari, reprezentanți ai mediului de afaceri, etc). Scopul era de a include autostrada în MasterPlanul de Transport ce urma să fie aprobat de Guvern.

În 2015, fostul premier Victor Ponta spunea că autostrada va fi gata în 2018 în condițiile în care atribuirea contractelor pentru actualizarea studiilor de fezabilitate pe cele trei tronsoane avea o întârzâiere de câteva luni. Până la urmă două licitații au fost anulate, iar contractul de execuție pentru al treilea tronson a fost suspendat. În condițiile în care existau bani europeni pentru aceste sutdii! Dintr-o economie a POS Transport 2007 – 2013, statul român ar fi putut atrage aproximativ 30 de milioane de euro bani europeni pentru actualizarea studiilor de fezabilitate pentru A8, condiția fiind să cheltuie sumele  până  la 31 decembrie 2015. Evident, nu a fost în stare.

Cum au acționat parlamentarii nemțeni în acești ani?

În perioada 2012 – 2015 parlamentarii nemțeni au fost prea puțin interesați de autostradă. Doar o singură interpelare pe această temă a avut loc, venind din partea deputatului Mihaela Stoica (PDL) – în 2013. În 2016 încep să se trezească, timid, și aleșii nemțenii. În luna martie, atât senatorul Ioan Chelaru, cât și Leonard Cadar trimit câte o întrebare către Ministerul Transporturilor cu privire la A8. O alta vine din partea lui Ionel Arsene, deputat care se afla, la acel moment, în plină campanie electorală pentru alegerile locale (în 2016). Apoi vin alegerile locale și toată lumea uită pentru o clipă de lipsa infrastructurii. În toamnă reîncep discuțiile despre autostradă, mai ales că politicienii veneau să ne ademenească cu promisiuni electorale în speranța unui loc în Parlamentul României. Au loc alegerile, iar marele câștigător (PSD) are, evident, în program realizarea A8.

Din decembrie 2016 s-au schimbat miniștri și prim-miniștri și, mai important, s-a schimbat și discursul celor de la putere: autostrada Iași – Târgu Mureș nu mai este atât de importantă cât era în campanie electorală, traseul nu mai este atât de ofertant, nici măcar fondurile europene nu fac cu ochiul, deși Comisia Europeană stă cu banii pregătiți și se roagă de autoritățile române să îi ia odată. Dar rigorile cheltuirii banilor europeni nu convin guvernanților și aceștia propun realizarea obiectului prin parteneriat public-privat.

Noii parlamentari nemțeni au preocupări diverse: senatorii și deputații de la PSD nu au avut nicio întrebare, nicio acțiune legată de autostradă (probabil nu au voie de la partid).

Deputatul USR Iulian Bulai are în atenție mai ales alte domenii de activitate, dar i-a ajutat și i-a însoțit parțial în vizita pe care reprezentanții societății civile au făcut-o la Bruxelles pentru a promova acest proiect.

Senatorul Eugen Țapu (PNL) a avut o interpelare pe subiectul A8 în luna februarie a acestui an, iar Ministerul Transporturilor i-a spus că până în 2020 (!) se va realiza tronsonul Tîrgu Neamț – Ungheni și că autostrada toată va fi realizată „cu fonduri europene deoarece este cuprinsă în Master Planul General de Transport al României”.

Deputatul Laurențiu Leoreanu (PNL) este unul dintre coinițiatorii legii prin care se cere construirea A8. Tot el a anunțat joi, 25 octombrie, într-o conferință de presă, că PNL va iniția o petiție publică de strângere de semnături. „Se intitulează „Demarați construcția autostrăzii Unirii, Ungheni – Iași – Târgu Mureș”. Îi rugăm pe cetățeni să semneze petiția PNL pentru a cere Guvernului să trimită de urgență la Comisia Europeană cererea  de finanțare din bani europeni, pentru reizarea studiului de fezabilitate pentru construcția autostrăzii Unirii.

Coinițiator al acestei legi privind construcția A8 este și deputatul Mugur Cozmanciuc. El a continuat să fie interesat de acest obiectiv și după ce a devenit deputat nemțean, astfel că a solicitat să fie alocați bani pentru autostradă atât în bugetul pe 2017 cât și în bugetul pe 2018 și are mai multe interpelări privind stadiul acestei investiții pe care guvernanții nu o vor realizată.

În  cele mai recent  răspuns primit de parlamentar se arată că „transmiterea acestor proiecte (n.r. – tronsonul Târgu Neamț – Ungheni și drumul expres Ploiești – Bacău – Pașcani) către Comisia Europeană va fi realizată imediat ce beneficiarul (n.r. – Compania Națională de Investiții în Infrastructura Rutieră) va depune documentația prin înaintarea solicitării de finanțare către Minsterul Transporturilor. În acest moment beneficiarul se află  în procesul de elaborare a termenilor de referință pentru achiziția de serviciilor de elaborare a documentației tehnico-economice. Totodată, pentru tronsonul de autostradă Tîrgu Neamț – Ungheni, în abordarea actuală acest proiect este propus a se implementa în parteneriat public-privat, o abordare ce poate reduce semnificativ termenul defnalizare a obiectivului.” – Ministerul Transporturilor

Miercuri, în Comisa de Transport a Camerei Deputaților, proiectul de lege privind construcția autostrăzii a fost votat în unanimitate, dar cu amendamentul PSD privind posibilitatea folosirii parteneriatului public-privat. Același proiect menționează, însă, și folosirea banilor europeni.

Bani europeni pe care Comisia tot așteaptă de ceva timp să îi dea, dar pe care guvernanții nu-i vor și pace. O spune chiar Corina Crețu, comisarul european pentru Politici Regionale. În urmă cu doar câteva săptămâni, sătulă de discuțiile repetate pe această temă și de lipsa de implicare a Guvernului României, Corina Crețu a răbufnit: „Chiar vreau să vă anunț public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României față de munca pe care o fac. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte  de infrastructură, nu avem proiecte. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate.”

Între timp, societate civilă nu a stat cu mâinile în sân: au fost organizate marșuri de protest, reprezentanții asociațiilor au mers la Bruxelles și au vorbit cu mai mulți oficiali, iar săptămâna aceasta membri ai asociațiilor „Moldova vrea autostradă”, „Împreună pentru A8” și „Pro Infrastructura” au ajuns la Palatul Cotroceni, unde au fost primiți de președintele Klaus Iohannis. Președintele a primit un memoriu și i-a încurajat pe cei prezenți să continue acțiunile până când autostrada chiar se va face.

Ce urmează?

O campanie a societății civile de strângere de semnături pentru A8 (începută deja), o campanie similară a PNL, continuarea traseului legislativ în cazul proiectului aprobat de Comisia de Transporturi săptămâna aceasta. Ar fi bună și o minune, poate reușim să luăm banii cu care ne așteaptă UE, în loc să ne prefacem ocupați cu „evaluări” și false teme.