Așezările informale vor fi recunoscute. Ce sunt acestea și cum vor fi ajutați cetățenii

de | 07/06/2019 | Administrație, Național, Social

La întrunirea organizată la Roman de filiala Bacău-Neamț a Ordinului Arhitecților din România, deputatul Laurențiu Leoreanu a vorbit despre un proiect de lege ce se află la acest moment în analiza comisiilor de specialitate ale Camerei Deputațillor și prin care se vor reglementa așezările informale.

Laurențiu Leoreanu (PNL) și Iulian Bulai (USR) sunt cei doi parlamentari nemțeni care se numără printre inițiatorii acestui proiect legislativ. 

Suntem preocupați de simplificarea eliberării autorizației de construire, a certificatului de urbanism, chiar acum lucrărm pe un proiect de lege care săptămâna viitoare va intra la comisia de administrație publică cu privire la așezările informale. Mereu ne-am lovit de acest lucru – știți, acele microcomunități în care se așează, în principal, cetățeni de etnie rromă, fără autorizație și care construiesc clădiri fără aprobare. Este vorba de a intra într-o formă de legaliate. Sperăm ca pe parcurs să încercăm să vă sprijnim în activitatea dumneavoastră laborioasă, cu mare răspundere în spate. Sunt dispus să preiau propunerile la care veți ajunge și să le transform în proiecte de lege care să ajute societatea.

Laurențiu Leoreanu, deputat PNL
simpozion arhitectura Moldova Reper 2030 Laurentiu Leoreanu 3092
Laurențiu Leoreanu

Nevoia recunoașterii legale a așezărilor informale vine, în primul rând, din legătura legislativă care există în România între documentele de identitate și existența unui domiciliu – nu poți să îți faci un act de identitate dacă nu deții o locuință sau nu te ia cineva în spațiu. 

Potrivit unei cercetări derulate în perioada 2013-2014, la care au răspuns doar 53% dintre UAT-uri, în România ar exista 50.000 de locuinţe şi aproximativ 64.000 de familii situate în aşezări informale, peste 200.000 de cetăţeni lipsiţi de acte de identitate permanente, cu acces zero sau limitat la infrastructură şi servicii de bază, precum electricitatea sau apa curentă, servicii de educaţie şi sănătate. România este singura ţară din UE care condiţionează identitatea (deţinerea unor documente de identitate definitive) de proprietate (deţinerea de acte de proprietate). Momentan, legislaţia românească relevantă nu face nicio referire la aşezările informale şi nu permite reglementarea situaţiei în care trăiesc locuitorii acestora. În lipsa unei reglementări, fenomenul riscă să se extindă, făcând şi mai dificile intervenţiile ulterioare”, se arată într-un document al Camerei Deputaților. 

Proiectul de legea fost aprobat de Senat, votul final urmând a fi dat de Camera Deputaților. Această modificare legislativă se dorește a fi un prim pas către incluziunea socială a acestor cetățeni care trăiesc la limita supraviețuirii și a fost adusă în atenția legiuitorilor de resprezentanți ai societății civile: Fundaţia PACT şi MKBT: Make Better, în parteneriat cu GAL Reşiţa, Asociaţia DEP Bumbeşti-Jiu, Grupul de Iniţiativă Valea Corbului.

Articol scris de Teo Baciu

Jurnalist din 2007, cu experiență în presa locală și națională, bursieră în 2014 a programului "Bursele Europene pentru Jurnaliști în Dialog", coautor al portalului național justitiecurata.ro, premiată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în cadrul concursului "Reporter și blogger european".

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele articole

se incarca

Cele mai citite articole

se incarca